România intră în 2025 într-un proces de ajustare fiscal-bugetară

România va intra începând de anul viitor într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, a anunţat, vineri seara, ministrul Finanţelor Marcel Boloş, la Digi24, precizând totodată că ar fi ”total necredibil” dacă ar garanta că readucerea deficitului bugetar sub control nu se va realiza inclusiv prin majorarea fiscalității.

„Anul viitor va trebui să intrăm într-un proces de ajustare fiscal-bugetară, care trebuie să aibă şi o componentă de restructurare a sistemului de cheltuieli publice, din respect faţă de mediul de afaceri. Nu totul trebuie să fie pe umerii mediului de afaceri. Nu avem încă stabilite măsurile şi nu le avem definitivate cu Comisia Europeană, este un proces de negociere”, a precizat Boloş.

Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României încă din 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea temporară a cerințelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare.

Acum, România a cerut executivului european un răgaz de șapte ani pentru readucerea deficitului bugetar în ținta de 3% din PIB.

La rectificiarea bugetară din acest an, Guvernul a propus majorarea deficitului bugetar de la 5% la aproape 7% din PIB.

Marcel Boloș: Aș fi total necredibil dacă aș spune că această componentă de fiscalitate va fi zero

Întrebat dacă este inevitabilă măsura de creştere a taxelor si impozitelor în 2025, odată cu începerea procesului de ajustare fiscal-bugetară, ministrul Finanţelor a menţionat că România are un angajament aprobat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), care prevede ca măsurile pe care le va lua Guvernul să ducă la un impact bugetar de 2,5% din PIB.

„Eu mi-aş dori acest lucru, din respect faţă de mediul de afaceri, să nu fie pusă în discuţie problema impozitelor şi taxelor şi de aceea am făcut aceste demersuri ca, atunci când trebuie să punem pe masă pachetul de măsuri la care suntem obligaţi prin PNRR, componenta de fiscalitate să fie cât mai mică. Mi-aş dori să fie zero acest lucru. Acest lucru nu se poate garanta şi aş fi total necredibil dacă aş spune că această componentă de fiscalitate va fi zero”, a adăugat Marcel Boloş.

Din Germania vin semnale îngrijorătoare

De asemenea, ministrul finanțelor a admis că există un semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice. De aceea, a argumentat el, trebuie luate măsuri din timp pentru susţinerea dezvoltării, dar şi prudenţă, mai ales în cheltuirea banilor publici.

„După cum ştiţi, Guvernul României pregăteşte un pachet de măsuri pentru a susţine producţia industrială şi activităţile de producţie industrială, care e mai mult decât necesar. Ce vreau să spun este că, într-adevăr, există acest semnal de îngrijorare în ceea ce priveşte încetinirea creşterii economice. Tocmai de aceea trebuie luate măsuri din timp, pentru ca să susţinem dezvoltarea economică şi să alocăm aceste fonduri care ţin de sprijinul mediului de afaceri pe o perioadă de timp care să fie caracterizată de predictibilitate. Aşa cum am menţionat, semnalele îngrijorătoare vin din Europa Centrală, în special din zona Germaniei, unde într-adevăr s-au înregistrat scăderi ale volumului producţiei industriale cu 3,6%. E un fenomen pe care îl întâlnim şi în Austria, cu 1,5%”, a precizat Boloş.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a revizuit marți prognoza de creștere pentru 2024 de la 3,4% din PIB (estimarea pe care a fost construit bugetul) la 2,8% din PIB (estimare pe care a fost realizată rectificarea bugetară). Aceasta este semnificativ mai optimistă decât cele din mediul privat, economiștii anticipând un avans cam la jumătate față de prognoza oficială.

ING, spre exemplu, a revizuit prognoza de creștere economică pentru România, de la 2% din PIB la 1,3% din în acest an. Și economiștii Erste au decis să-și amendeze prognoza, de la 2,6% la 1,9% din PIB.

***