Rectificarea bugetară – aprobată, dar Finanțele nu pot garanta nici măcar ținta de deficit de 7%

Guvernul a aprobat luni proiectul de rectificare bugetară care prevede majorarea deficitului la 7% din PIB, respectiv 122,8 miliarde de lei.

Întrebat în ce măsură există riscul ca deficitul bugetar să depășească 8% din PIB, așa cum sugerează opinia Consiliului Fiscal pe tema rectificării, ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a precizat că nu poate garanta că se vor încasa 100% din veniturile promise din digitalizare, respectiv amnistie fiscală. Este vorba despre 10,4 miliarde de lei, respectiv 7,9 miliarde de lei.

„Există acest risc pe care îl avem din perspectiva veniturilor pe care le-am cuprins în buget pe componenta de digitalizare și de amnistie fiscală. Nu cred ca putem garanta 100% ca aceste venituri în întregime se vor incasa la buget”, a declarat Marcel Boloș.

Ministrul Finanțelor a punctat că mereu există un risc de nerealizare a veniturilor bugetare.

„Dacă acest risc parțial sau într-o mare măsură se va adeveri, atunci ținta noastră de 6,9% va fi afectată, dar noi împreună cu ANAF depunem toate diligențele necesare pentru ca veniturile așa cum au fost planificate și aprobate în guvern să fie și realizate. Nu a fost niciodată în istoria bugetului României să nu existe o doză de risc în implementarea veniturilor. Întotdeauna când un venit nu a fost realizat sau o cheltuiala nu a fost implementată, au existat economii de cheltuieli și venituri nerealizate și soluția a fost rectificarea bugetară”

Modificări față de proiectul pus în dezbatere publică: bani în plus la Agricultură și Dezvoltare

Față de varianta pusă în dezbatere publică au existat o serie de modificări, respectiv o alocare mai mare la Ministerul Agriculturii (+4,5 miliarde față de două miliarde propuse anterior) și la Ministerul Dezvoltării (+1,9 miliarde de lei față de tăierea de 55 de milioane din proiect).

Bugetul Ministerul Dezvoltării și Lucrărilor Publice ajunge astfel la 18,3 miliarde de lei, cu 88% mai mult decât în 2023.

”Acest buget este destinat în cea mai mare parte continuării susținerii proiectelor de investiții din programele naționale „Anghel Saligny”, PNDL 1 și 2, precum și programele Companiei Naționale de Investiții, la care se adaugă complementar programele cu finanțare din PNRR aferente acestuia: Valul Renovării și de programele de susținere a mobilității urbane”, a precizat Guverrnul.

Indicatorii pe care a fost realizată rectificarea sunt o creştere economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei, a anunţat luni, ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, la finalul şedinţei Executivului, potrivit Agerpres.

Venituri de 620 de miliarde, cheltuieli de 743 de miliarde

Veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde de lei iar cheltuielile bugetului general consolidat sunt în valoare de 743 miliarde de lei.

„Guvernul României a aprobat rectificarea bugetară pentru bugetul de stat, pentru bugetul asigurărilor sociale şi pentru bugetul asigurărilor de şomaj, ţinând cont de prognozele macroeconomice care au fost elaborate de către Comisia Naţională de Prognoză, respectiv creşterea economică revizuită la 2,8%, un deflator al PIB-ului de 7,2% şi un PIB actualizat de 1.768,8 miliarde de lei. Acesta a fost scenariul macroeconomic de bază care a stat la baza rectificării bugetare, respectiv a bugetului de stat, a bugetului asigurărilor sociale şi a bugetului asigurărilor de şomaj. În acest context, veniturile bugetului general consolidat în anul 2024 ajung la 620,2 miliarde lei, în timp ce cheltuielile bugetului general consolidat în anul 2024 sunt în valoare de 743 miliard de lei”, a menţionat Marcel Boloş.

Ministrul Finanţelor a explicat că rectificarea bugetară pe partea de venituri a avut în vedere două influenţe importante: prima, determinată de o mai bună colectare a veniturilor la bugetul de stat, cu suma de 10,4 miliarde lei şi, cea de-a doua componentă, care rezultă din aprobarea Ordonanţei 107/2024 privind amnistia fiscală, unde influenţele sunt în valoare de 7,9 miliarde lei.

„Aceste componente de venit şi influenţele suplimentare pe care le avem pe partea de venituri, împreună cu revizuirea ţintei de deficit bugetar de la 5%, la 6,94%, au permis alocările de fonduri necesare, pe de o parte, pentru acoperirea majorărilor salariale care au avut loc în sectorul public, ca urmare a protestelor şi grevelor ce au avut loc în cursul acestui an, pe fondul revendicărilor legitime atât ale personalului din domeniul educaţiei, cât şi ale personalului din domeniul sănătăţii şi, mai apoi, apărare naţională, ordine publică şi pentru sectorul public în general. Toate aceste influenţe determinate de majorările salariale sunt cuantificate la 10,4 miliarde lei”, a precizat Boloş.

Potrivit ministrului, aceasta a fost o primă prioritate pentru acoperirea fondurilor necesare pentru creşterile salariale aprobate de către Guvernul României, în primăvara acestui an, ca urmare a revendicărilor care au avut loc în sectorul public.

„A doua prioritate în ceea ce priveşte rectificarea bugetară a fost ca pentru domeniul sănătate, în special pentru Casa Naţională de Sănătate, suma suplimentară necesară pentru funcţionarea spitalelor, pentru majorările salariale din domeniul sănătăţii, dar şi pentru funcţionarea cabinetelor medicale individuale, a fost de 11,3 miliarde de lei, aprobată în cursul şedinţei de guvern de astăzi. De asemenea, prioritare pentru Guvernul României au fost şi fondurile suplimentare necesare pentru educaţie, atât pe componenta de suplimentare a fondurilor necesare cheltuielilor de personal, dar şi a derulării investiţiilor cu finanţare din fonduri europene 4,6 miliarde lei”, a completat Boloş.

Ministrul Finanţelor a menţionat că, pentru continuarea proiectelor de investiţii din fonduri europene, a fost alocată suma de 25,2 miliarde de lei, care se repartizează astfel: Ministerul Dezvoltării Regionale, 2 miliarde lei, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, 3,2 miliarde lei, Ministerul Transporturilor, 5 miliarde lei, Ministerul Agriculturii, 4 miliarde lei şi, pentru Politica de coeziune, la nivelul Ministerului de Finanţe, pentru perioada de programare 2021-2027 au fost alocaţi 11 miliarde de lei.

”Totodată, cel de-al patrulea pilon al rectificării bugetare a avut în vedere autorităţile publice locale pentru ceea ce înseamnă cheltuielile de transport ale elevilor, pentru asistaţii persoanelor cu dizabilităţi, dar şi un plafon de 1,27 miliarde lei pentru compensarea datoriilor pe care primăriile le au la furnizorii de utilităţi, fiind o cerinţă expresă pe care au avut-o autorităţile publice locale, cu suma de 2,6 miliarde de lei, care a fost prevăzută pentru necesităţile pe care le au şi suplimentarea fondurilor destinate autorităţilor publice locale. Acesta este contextul general pe care l-am avut în vedere în sinteză la rectificarea bugetară, amintind încă o dată că cei patru piloni pe care s-a bazat rectificarea bugetară au privit suplimentarea fondurilor la Casa Naţională de Sănătate cu 11,3 miliarde pentru investiţiile finanţate din fonduri europene (25,2 miliarde), pentru educaţie 4,1 miliarde şi, ultimul pilon, nu în cele din urmă, dar, de asemenea, foarte important, 2,6 miliarde lei pentru autorităţile locale. Aceasta este sinteza pe care o avem în momentul de faţă pentru rectificarea bugetară”, a mai spus Marcel Boloş.

(Citiți și: ”DOCUMENT / Rectificarea bugetară: Cheltuielile, mai sigure decât veniturile. Deficitul, prevăzut să urce la 6,94% din PIB”)

***