De la GDPR la legislația antitrust, noua Comisie vrea să reducă supra-reglementările și birocrația

De zeci de ani, Uniunea Europeană a fost cunoscută pentru faptul că impunea reglementări. Acum, dorește să facă exact opusul- în noua Comisie va exista un comisar european responsabil cu reducerea birocrației.

Cele mai recente numiri în funcții de top anunțate de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, semnalează faptul că ea dorește să se îndepărteze de preocuparea tradițională a blocului pe a reglementa piețe, pentru a se axa în schimb, arată o analiză Politico, pe revitalizarea creșterii economice modeste a UE.

Reglementatorul inovator și reglementatorul bun

La nivelurile superioare ale Uniunii Europene, se admite că a fi un reglementator inovator nu este neapărat și un reglementaror bun.

Acest lucru este cel mai evident în domeniul digital, unde reglementări precum Legea privind serviciile digitale (Digital Services Act) și Legea privind inteligența artificială (AI Act) sunt considerate că nu au ajutat — poate, chiar au împiedicat activ — dezvoltarea economiei digitale relativ subdezvoltate a Europei.

Mario Draghi, fostul șef al Băncii Centrale Europene, însărcinat cu dezvoltarea unei strategii de revitalizare a economiei europene, a subliniat că, din 2019, UE a adoptat 13.000 de acte legislative, comparativ cu aproximativ 3.000 în Statele Unite.

Între timp, economia Europei a scăzut treptat. Diferența dintre dimensiunea economiei UE și cea a Statelor Unite este acum de 30%, față de 15% în 2002. Între timp, SUA au dominat sfera digitală, în timp ce Europa are doar patru dintre cele mai mari 50 de companii tehnologice.

Ursula von der Leyen spune că ia în serios problema suprareglementării. În scrisorile de mandat adresate comisarilor luna aceasta, ea a inclus o secțiune intitulată „Simplificarea și accelerarea Europei”. În aceasta, ea solicită o reducere de 25% a obligațiilor de raportare pentru companii, procent care ajunge la 35% pentru întreprinderile mici și mijlocii.

„Te vei asigura că regulile existente sunt adecvate scopului și te vei concentra pe reducerea poverilor administrative și simplificarea legislației”, a scris ea.

La Bruxelles se reconsideră fostele proiecte-fanion

Chiar anul trecut, președinta Comisiei se lăuda cu legislația UE, susținând că Legea UE privind inteligența artificială este „deja un model pentru întreaga lume”.

Schimbările politice și realitățile economice au influențat această situație.

Un factor cheie a fost presiunea exercitată asupra Ursulei von der Leyen de către grupul său politic de centru-dreapta, Partidul Popular European. La începutul acestui an, Ursula von der Leyen a început să slăbească unele dintre politicile sale emblematice: în agricultură, a slăbit Strategia „De la fermă la furculiță”, care urmărea o agricultură mai puțin intensivă. Pe frontul climatic, a făcut un pas înapoi în privința Pachetului Green Deal, care era considerat esențial pentru politicile sale.

De asemenea, Bruxelles a suferit umilințe în domeniul tehnologic după ce giganți precum Meta și Apple au anunțat că nu vor lansa produse cu funcționalități AI, invocând incertitudinea în jurul legislației UE.

Această situație a culminat cu o scrisoare trimisă de un grup de companii, între care Meta, Spotify și Ericsson, în care se afirma că „în ultima perioadă, luarea deciziilor de reglementare a devenit fragmentată și imprevizibilă” și că UE risca să rateze tehnologia AI care ar putea „propulsa productivitatea.”

Chiar și președintele francez Emmanuel Macron, de obicei un susținător al unei reacții europene puternice împotriva supremației SUA, a criticat Legea AI ca fiind anti-inovatoare.

Europa spera să controleze puterea marilor companii americane de tehnologie — mai întâi prin tribunale, cu cazuri antitrust, și apoi prin legislație, potrivit Cristinei Caffarra, co-fondatoarea Competition Research Policy Network, o platformă academică pentru studierea politicii de concurență. Această strategie a eșuat.

Paradoxal, legislații precum Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR) ajung să îngreuneze mai mult activitatea jucătorilor locali mici decât a competitorilor. „La Bruxelles nimeni nu vrea să mai discute despre GDPR, dar realitatea este că acesta a acționat împotriva intereselor firmelor europene,” a spus ea.

Un nou stil: mai mult morcov, mai puține bețe

Noua abordare schițată în scrisorile de misiune ale Ursulei von der Leyen se bazează mai mult pe stimulente decât pe sancțiuni.

Detaliile sunt încă vagi și se vor clarifica pe măsură ce Comisia va dezvălui Clean Industrial Deal. Însă, ceea ce este deja evident este că accentul va fi pus mai puțin pe reglementare și mai mult pe investiții — fie prin programe de subvenții cunoscute sub numele de Proiecte Importante de Interes Comun European (IPCEI), un fond de competitivitate recent anunțat, sau printr-o reformă a normelor privind achizițiile publice.

Indicii din noua structură a Comisiei și din piață

Titlurile comisarilor acoperă acum domenii suprapuse. Teresa Ribera din Spania va gestiona problemele de competitivitate și ”verzi”, în timp ce mandatul Hennei Virkkunen acoperă atât suveranitatea tehnologică, o chestiune economică, cât și democrația și securitatea.

Ideea pare să fie reducerea ”feudelor personale” pentru fiecare comisar și, în schimb, o încercare de colaborare pentru a revigora economia stagnantă.

Această abordare nu este lipsită de riscuri. Investițiile productive nu sunt de obicei considerate un punct forte al UE, cu programul de cercetare Horizon ca exemplu.

Dar lucrurile nu mai pot continua la fel- există deja semne că lucrurile nu merg conform planurilor inițiale ale Bruxelles. Construcția unei fabrici de microcipuri în Germania, care trebuia să fie o piatră de temelie a Legii Cipurilor din UE, a fost suspendată după ce proprietarul său, Intel, a întâmpinat dificultăți financiare.

Ce riști când vrei să reduci birocrația

Reducerea reglementărilor inutile — și, astfel, facilitarea desfășurării afacerilor în Europa — este o componentă esențială a acestui plan de accelerare a economiei.

Valdis Dombrovskis a fost reconfirmat în funcția de comisar pentru economie, cu o responsabilitate suplimentară: „implementare și simplificare.”

Cel mai mare risc este ca, în încercarea de a reduce birocrația, Comisia să ajungă să creeze și mai multă. Există un precedent pentru acest lucru. În Statele Unite, Legea privind Reducerea Birocrației (Paperwork Reduction Act) este văzută ca fiind un factor care a crescut volumul de documente solicitate funcționarilor publici.

Fredrik Erixon, directorul think tank-ului European Centre for International Political Economy (ECIPE), a spus că au existat încercări similare în trecut de a reduce birocrația, dar acestea au obținut puține rezultate.

„Dacă vrei cu adevărat să simplifici și să reduci reglementările în Europa, vei deveni cel mai nepopular politician din oraș, iar acesta nu este un drum pe care Dombrovskis este pregătit să-l urmeze,” a spus el.