ultimii la relația online cetățean-administrație, dar peste Germania și Polonia la folosirea eID în relațiile din mediul privat

România a fost și anul trecut statul UE unde cetățenii interacționează online cel mai puțin cu autoritățile, conform ultimelor date Eurostat.

În mod paradoxal, însă, stăm mai bine decât cehii, polonezii și germanii la folosirea identității electronice (eID) pentru accesarea de servicii furnizate de mediul privat. Ceea ce înseamnă că, la fel ca în multe alte sectoare, românii sunt cu mult înaintea statului în ce privește adaptarea la viitor.
Mai jos – în două puncte, paradoxul digital al României:

1, Stăm prost la relația online dintre cetățean și administrație

În România, mai puțin de un sfert dintre cetățeni cu vârste între 16 și 74 de ani (23%) au folosit site-ul sau aplicația unei autorități publice în cele 12 luni care au precedat la culegerea datelor, comparativ cu media UE, de aproape 70%:

Procente foarte mici la acest indicator au mai înregistrat și Bulgaria (30%) și Germania (58%), comparativ cu media UE, dar mai ales cu ponderile din statele nordice: Danemarca (98%) și Finlanda, alături de Olanda și Suedia (fiecare cu 95%). 

În ceea ce privește identificarea electronică, chiar dacă aceasta este puțin folosită, fiind un proces relativ nou, se observă o tendință de extindere rapidă a folosirii acesteia pentru achiziția de servicii furnizate de mediul de business.

Din totalul persoanelor în vârstă de 16-74 ani care au folosit internetul în 12 luni precedente interviului, ponderea persoanelor care au folosit identificarea electronică pentru a accesa unele servicii online, în scop personal, a fost de numai 12,0%, față de 41,11% media Uniunii.

Componenta care conduce la o pondere atât de scăzută este cea a folosirii eID pentru accesarea de servicii oferite de administrația și serviciile publice, unde doar 1,58% din populația de vârstă 16 – 74 ani a făcut acest lucru, comparativ cu 36,14% din cetățenii UE 27. Suntem singura țară, alături de Cipru (0,72% din persoane au folosit eID pentru servicii oferite de stat), care nu depășesc plafonul mediu de 5%.

În Bulgaria, ponderea acestor persoane este de 5,36%.

2, Mediul privat rezistă: la folosirea identității digitale, suntem peste Germania, Polonia și Cehia

În ceea ce privește ofertele din sectorul privat, cel mai mare procent de persoane care au declarat că și-au folosit eID-ul în ultimele 12 luni pentru a accesa servicii furnizate de sectorul întreprinderilor a fost înregistrat în Finlanda și Estonia (ambele 78%), urmate de Suedia (74%).

Media UE a fost de 16,44%. Din nou, Norvegia a înregistrat un procent mai mare decât țările UE, de 82%.

Partea cea mai interesantă este că România stă mult mai bine decât alte țari mai puternice și unde serviciile digitale sunt accesate în mai mare măsură decât o fac românii.

Din situația defalcată de mai sus se observă că ponderea românilor care se identifică electronic pentru servicii private este mult mai apropiată de media UE, față de cea înregistrată în cazul serviciilor publice, deși regula este ca raportul să fie invers.

Astfel, dacă peste 37% din austrieci au folosit eID-ul pentru servicii publice, doar 4% au utilizat identificarea electronică pentru servicii furnizate de mediul privat.

În Germania – aproape 7% pentru servicii publice, 3% pentru servicii private.

Polonia – 36,5% au utilizat eID pentru serviciile publice, doar 6,34 în mediul de afaceri.

Cehia – 25,2% vs. 6,47%.

În România, însă, situația este răsturnată: 1,58% de persoane au folosit eID-ul pentru accesarea serviciilor oferite de autoritățile și serviciile publice, iar aproape 10%, pentru servicii oferite de mediul de business.

Ceea ce dovedește slaba digitalizare a administrației românești.

Ce spune INS despre folosirea identificării electronice în 2023

• Dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani care au utilizat identificarea electronică în ultimele 12 luni pentru diferite servicii online, o pondere covârșitoare, de 90,0%, au folosit serviciile furnizate de sectorul de afaceri, cum ar fi accesarea serviciilor bancare, autentificarea la serviciile de transport, validarea eID a unui cont.

• La mare distanță, s-au aflat persoanele care au folosit idetificarea electronică pentru servicii furnizate de autoritățile publice sau de serviciile publice din România (14,4% din totalul celor au utilizat eID), principalele motive fiind de a completa formularele fiscale, cereri de prestații sociale, solicitări de certificate, consultarea dosarelor de sănătate etc.

• 10,2% dintre persoanele în vârstă de 16-74 ani au folosit idetificarea electronică pentru servicii furnizate de autoritățile publice din alte țări europene, cu scopul de a solicita unele documente sau certificate, pentru a plăti impozite etc.

Cu mențiunea că datele Eurostat diferă, nesemnificativ, față de cele ale INS.

(Citește și: Analiză / Nivelul competențelor digitale frânează digitalizarea: De unde pleacă România și cât are de recuperat)

Ministrul Cercetării, ultimele date despre stadiul digitalizării: Scăpăm de dosarul cu şină după ce o să implementăm de tot clould-ul guvernamental şi va avea loc migrarea tuturor bazelor de date

Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a declarat marţi că românii vor scăpa de dosarul cu şină după implementarea integrală a clould-ului guvernamental şi migrarea tuturor bazelor de date.

Până în 2026 vom fi cel puţin 60 de servicii publice în format digital, a mai spus acesta, citat de News.ro:

”Scăpăm de dosarul cu şină după ce o să implementăm de tot clould-ul guvernamental şi migrarea tuturor bazelor de date, estimez că până în 2026 vom avea cel puţin 60 de servicii publice în format digital, tocmai pentru a da aceste servicii direct, pe laptop sau telefon, pentru orice român, 24 de ore pe zi, 7 zile din 7. Dar fără cloud nu puteam să ajungem în această situaţie, de 10 ani se vorbeşte despre el, ei bine noi l-am făcut”.

Din aprilie anul acesta se lucrează în paralel și la aplicaţia unică a statului: ”În iarna aceasta vom avea o variantă beta a Aplicaţiei Unice, pentru a o testa, pentru a vedea primele cinci servicii cum sunt primite de către oameni, să facem o aplicaţie care să fie folosită simplu şi intuitiv. Până în septembrie 2025, va fi implementată integral aplicaţia unică a statului, care va avea cel puţin 30 de servicii, iar până la finalul lui 2026, minimum 60 de servicii, toate pe telefon. Vei primi pe aplicaţie mesaj când expiră permisul. Vei putea pentru pensie să vezi cât mai ai până ieşi la pensie, să vezi cu cât ai contribuit”.

(Citiți și: ”Românii se vor putea autentifica cu ROeID în sistemele altor state UE – Comisia a recunoscut sistemul de identificare electronică al țării”)

(Citiți și: ”Mulți bani, multe probleme: Digitalizarea României s-a izbit de zidul lipsei de interoperabilitate a bazelor de date. De la impact, la blocajele achizițiilor publice”)

****