”Priorități pentru România”: AmCham România

1.Fiscalitate

În corelare cu recomandările privind echilibrarea macro-bugetară, cele privind politica fiscală reflectă nevoia de măsuri care să reducă deficitul bugetar și nivelul datoriei publice. Pentru intervalul 2024 – 2028 obiectivele pe care le considerăm prioritare sunt revenirea la un sistem de cotă unică de impozitare, aplicat echitabil și uniform, creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, optimizarea digitalizării sistemului fiscal, implementarea bugetării multianuale, eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, și stimularea activităților de cercetare-dezvoltare-inovare .

Direcția, ritmul de  implementare pentru fiecare dintre acestea va avea impact asupra competitivității economice a României și eforturilor de poziționare ca hub regional de investiții, asupra capacității României de a face față transformărilor globale și  provocărilor tot mai complexe.

2.Economie digitală

Pentru a recupera decalajele acumulate în domenii cheie ale digitalizării, Romania trebuie  să accelereze transformarea digitală și trecerea către un model de creștere bazat pe inovație. În acest sens, foarte importantă va fi valorificarea la maximum a celor 6 miliarde EUR disponibile prin PNRR pentru a dezvolta infrastructura 5G, sistemele cloud și serviciile publice digitale. Pentru a evita întârzieri și fragmentări de responsabilitate în livrarea proiectelor strategice, subliniem importanța unor organisme de coordonare cu expertiză în domeniu, personal și finanțare adecvate, și putere de decizie.

Recomandările vizează și alte aspecte critice, cum ar fi creșterea nivelului de competențe digitale ale populației, creșterea numărului de spcialisți IT inclusiv prin predarea timpurie a competențelor digitale în școli care să direcționeze un număr mai mare de elevi către specializări STEM. 

Nu în ultimul rând, România trebuie să facă progrese în domeniul securității cibernetice și să se alinieze standardelor UE și SUA inclusiv în procesul de adoptare a  inteligenței artificiale.

3.Energie

România trebuie să accelereze tranziția energetică pentru a asigura dezvoltarea sustenabilă și modernizarea economiei.  

O prioritate-cheie este creșterea capacității de producție de energie regenerabilă, alături de diversificarea surselor de energie curată. Acest lucru necesită atât extinderea infrastructurii de producție, cât și promovarea cercetării în domeniul energiei verzi.  

 România dispune de un cadru normativ bine definit, însă coerența legislației și reglementărilor trebuie îmbunătățită. Este esențial să se stabilească calendare clare și obiective măsurabile pentru implementarea politicilor energetice și climatice.  

4.Mediu și sustenabilitate

Pentru a-și atinge obiectivele asumate în materie de mediu (zero emisii nete până în 2050),  România are nevoie de un pachet cuprinzător de politici, reforme instituționale, investiții publice, sprijin financiar. În cea ce privește economia circulară, recomandările AmCham vizează gestionarea deșeurilor, protejarea capitalului natural, investiții strategice în decarbonizarea sectoarelor esențiale. Pentru a neutraliza emisiile provenite din sectoare unde reducerea acestora este dificilă, cum ar fi agricultura, România trebuie să asigure protecția pădurilor virgine și a parcurilor naționale.

În egală măsură, considerăm importante consolidarea guvernanței în domeniul protecției mediului și a sustenabilității, îmbunătățirea capacității administrative și tehnice,  modernizarea infrastructurii,  stabilitatea și coerența legislativă.

5.Sănătate

În primul rând, considerăm necesar să fie abordate cu prioritate provocările cu care se confruntă sistemul sanitar, prinpolitici care să scadă rata mortalității cauzate de boli prevenibile,  politici de reducere a deficitului de specialiști, reducerea intervalului pentru acces la medicamente de ultimă generație. 

Un alt set important de recomandări se referă la finanțarea sistemului de sănătate, unde România se situează sub media europeană ca procent alocat din PIB, dar și ca nivel al cheltuielilor cu sănătatea/cap locuitor.  

Creșterea accesului la servicii medicale de calitate, în mod echitabil, și la tratamente inovative, nu va fi posibilă fără creșterea graduală a alocării bugetare ca procent din PIB, investiții în prevenție și screening, un grad ridicat de absorbție a fondurilor europene  sau revizuirea politicii de acces la diagnostic și tratament într-un stadiu cât mai avansat biologic al boliiîntre altele.

6.Fonduri structurale

Deși s-au făcut progrese în utilizarea finanțării europene, nivelul de absorbție și ritmul de implementare al proiectelor este sub pontețial, ceea ce impune nevoia de îmbunătățire a capacității administrative, dar și optimizări la nivel de reglementare – de la reducerea birocrației, la modernizarea sistemului de aprobare. 

Cu privire la PNRR în mod special, considerăm necesare o serie de măsuri care să ducă la creșterea atât în volum, dar și în calitate și impact al proiectelor finanțate prin acest program. Între acestea: alocarea fondurilor europene complementar cu scheme de ajutor de stat; finanțarea proiectelor cu valoare adăugată mare, cu efect multiplicator în economie; replicarea modelelor de succes locale și din alte jurisdicții și asigurarea predictibilității, stabilității și coerenței cadrului de reglementare, ca factor de încurajare a investițiilor

7.Piața muncii

Semnalăm din nou faptul că deficitul îngrijorător de forță de muncă, amplificat de scăderea demografică, emigrare și un sistem educațional ineficient, are nevoie de intervenții țințite, dar și de politici strategice pe termen lung.

Între acestea: creșterea calității sistemului de educație; măsuri pentru integrarea în piața muncii în special a tinerilor din categoria 16 – 25 de ani care nici nu studiază, nici nu muncesc; măsuri care să faciliteze integrarea, respectiv revenirea în piața muncii a femeilor, în mod deosebit din comunități vulnerabile; creșterea capacității de procesare a solicitărilor în creștere de muncitori extracomunitari; investiții în infrastructurile esențiale care să reducă disparitățle e dintre regiuni, una din cauzele pentru care deficitul de capital uman este concentrat în principalii poli economici.

8.Piețe de capital

Consolidarea pieței de capital, ca alternativă pentru finanțarea afacerilor, trebuie să fie o prioritate.În viziunea AmCham România, câteva dintre măsurile care se impun în această direcție sunt: activarea capitalului disponibil pentru finanțarea companiilor românești, clasificarea României ca economie emergentă de către MSCI; adoptarea de politici care să stimuleze listarea companiilor cumulat cu simplificarea infrastructurii pieței de capital, a procedurilor și a costurilor asociate listării pe Bursă.

Educația financiară joacă un rol vital, de aceea recomandăm creșterea nivelului de alfabetizare financiară, prin programe educaționale și campanii de informare, care să rezulte în decizii financiare informate și în folosirea mai eficientă a resurselor, pentru ca, pe termen lung, să fie sprijinită  stabilitatea financiară a României.

9.Guvernanță Corporativă

Un cadru solid de guvernanță este esențial pentru atragerea investițiilor și menținerea încrederii în piață. Pentru o economie care țintește o dezvoltare sustenabilă, un cadru legal și instituțional robust, transparent și echitabil este o condiție esențială. 

 În mandatul 2024 – 2028, consolidarea guvernanței corporative trebuie să fie o prioritate cu atât mai mult cu cât vor fi ani definitorii pentru obiectivul aderării la OCDE.

De asemenea, România va trebui să fie pregătită să adopte noi reglementări care să încurajeze companiile să integreze durabilitatea și responsabilitatea socială.  Pentru realizarea ambelor  obiective este nevoie de o abordare integrată și colaborare între ministerele și agențiile de stat implicate.

10.Turism

Poziționarea sectorului de turism din România ca un motor de creștere economică are nevoie să treacă de la vorbe la fapte.

A devenit stringentă nu doar asumarea strategiei pe termen mediu și lung de consolidare a competitivității sectorului turismului din România (adoptată de curând), dar însoțirea acesteia de o foaie de parcurs concretă și operațională, bugete de promovare mărite, personal responsabil de implementare cu criterii de performanță cuantificabile, termene de execuție.

Principalele recomandări vizează acțiuni pe următoarele paliere: brand de țară puternic & strategie de promovare operațională; dezvoltarea conceptului de  turism identitar & produse turistice de nișă; organizații de management al destinațiilor funcționale și reducerea economiei gri în sectorul de turism. O mai bună profilare a Bucureștiului, ca destinație turistică și de afaceri, este mult așteptată de întreagă comunitate de business.

Deși nu  este o analiză exhaustivă, Priorități pentru România 2024- 2028 oferă o radiografie a stării de fapt și un inventar de măsuri care trebuie să fie pe agenda dialogului public privat și adoptate cu prioritate pentru ca România să-și realizeze potențialul de prosperitate socio-economică, într-o manieră sustenabilă pe termen mediu și lung.

AmCham Romania  va promova recomandările în consultările viitoare cu decidenții responsabili cu stabilirea parcursului României pentru anii următori și cu implementarea măsurilor recomandate.

***