E lipsă de încredere în instituții

În anul 2023, fluxul net de investiții directe în străinătate (IDS) ale românilor s-a ridicat la 383 de milioane de euro, consemnând o diminuare semnificativă, de peste trei ori, față de nivelul record înregistrat în anul precedent, reiese din datele publicate luni de Banca Națională a României (BNR).

Raportul Băncii Naționale relevă totodată că jumătate din aceste investiții sunt în realitate sume ”repatriate” de antreprenorii locali, din varii motive, fenomen ce ”evidențiază puterea limitată a capitalului autohton, experiența managerială scăzută pe piețele externe, precum și înțelegerea limitată a funcționării acestora”.

Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, susține că motivul pentru care investitorii români apelează la structuri externe prin care să realizeze practic investiții tot în companiile din România îl reprezintă lipsa de încredere în instituțiile locale, chiar și în contextul în care actuala legislație a holdingului este foarte favorabilă.

”Din punct de vedere fiscal nu mai există un avantaj (să muți banii în străinătate, n.r.). Dar este o teamă de represalii. Nu au încredere în instituțiile statului. Le e teamă că au obținut un contract în fața altor firme care ar fi trebuit să-l obțină, că au călcat pe coadă pe cine nu trebuia”, a comentat Gabriel Biriș pentru CursDeGuvernare.ro.

Încotro s-au îndreptat investițiile directe în străinătate ale românilor

Solul investițiilor directe în străinătate (IDS) a urcat astfel la 6,59 miliarde de euro, în creștere cu 23,3% față de 2022.

În ceea ce privește repartizarea pe țări de destinație a soldului investițiilor directe în străinătate, Țările de
Jos ocupă prima poziție în clasament, cu o contribuție de 27% în total (1,76 miliarde de euro), urmate de Cipru (15,4%), Republica Moldova (7%), Italia (6,2%) și Bulgaria (5,1%).

”Similar repartizării soldului ISD (investiții străine directe) pe țări de origine, și în cazul detalierii soldului IDS pe țări de destinație se remarcă un grad ridicat de concentrare a investițiilor. Astfel, țările care ocupă primele cinci poziții în clasament contribuie în proporție de 61,0 la sută la soldul IDS, în timp ce primele 10 țări de destinație acoperă 72,1 la sută din totalul indicatorului”, notează specialiștii Băncii Naționale.

“Round-tripping”, optimizarea fiscală prin care jumătate din investițiile directe în străinătate ajung tot în România

Un studiu mai aprofundat cu privire la ”destinatarul final” al investițiilor directe în străinătate realizate de companiile din România arată că 52% din sume ajung tot în România.

”La 31 decembrie 2023, România se situează pe primul loc în clasamentul țărilor de destinație finală, cu o pondere de 52,0 la sută din soldul total IDS. Această valoare reflectă fenomenul de round-tripping, prin care capitalurile românești sunt investite în România, mai întâi prin transferul acestora în afara țării, prin intermediul unor entități non-operaționale (SPE – Special Purpose Entities – sau entități cu rol administrativ) și apoi repatriate sub forma ISD în societăți productive”, se arată în raportul BNR.

Printre avantajele recurgerii la acest fenomen se numără: optimizarea fiscală, evitarea unor bariere de reglementare, protecția activelor, evitarea identificării beneficiarilor reali ai investițiilor și accesul la finanțare internațională.

”În context fiscal, investitorii pot beneficia de regimuri mai avantajoase în alte țări sau de tratate bilaterale care reduc sarcina fiscală globală la revenirea capitalului în România. Din perspectiva protecției activelor, jurisdicțiile selectate pentru acest tip de tranzacții pot oferi un cadru juridic mai stabil sau mai favorabil, comparativ cu cel implementat în plan internațional. În plus, folosirea unor structuri externe poate facilita accesul la finanțări internaționale“, se arată în raport.

Investitorii rezidenți au ales Țările de Jos în topul preferințelor pentru reinvestire în România, facilitând repatrierea a 50,5% din soldul IDS (1,7 miliarde de euro), fiind urmate de Cipru, cu aproximativ 16% (544 de milioane de euro).

Republica Moldova se află pe locul al doilea în clasamentul țărilor de destinație finală, cu un sold de 494 de milioane de euro (7,6% din soldul total al IDS), poziție susținută de ”proximitatea geografică și de similaritățile culturale cu România”. Italia și Franța se situează pe locurile trei și patru, cu solduri de 409 milioane de euro (6,3%) și, respectiv, 350 de milioane de euro (5,4%).

”Valoarea relativ scăzută a soldului investițiilor rezidenților în străinătate și repatrierea a peste jumătate din aceste investiții evidențiază puterea limitată a capitalului autohton, experiența managerială scăzută pe piețele externe, precum și înțelegerea limitată a funcționării acestora”, se arată în raport.