Misterul morţii lui Mozart

Moartea lui Mozart rămâne un mister nerezolvat. Chiar şi acum, moartea prematură a geniului muzical rămâne învăluită în mister. Care a fost adevărata cauză a morţii lui Mozart? Şi care a fost motivul comportamentului misterios al soţiei sale Constanze? Se speculează foarte mult pe seama morţii inexplicabile a lui Mozart, caracterizată printr-o contradicţie puternică între cei ce susţin că el a fost otrăviţ şi cei care spun că a murit din cauze naturale. Dar niciuna dintre cele două tabere nu are un răspuns ferm şi ambele teorii sunt slabe. Aşadar care sunt adevăratele cauze ale morţii lui Mozart?

Mozart era deja ţintuit la pat de câteva săptămâni când, pe 4 decembrie 1791, starea lui de sănătate s-a înrăutăţit grav. Membrele sale foarte umflate au intrat în convulsii şi Mozart a făcut febră. După ce şi-a pierdut cunoştinţa, şi-a dat ultima suflare la ora 12:55 noaptea, pe 5 decembrie, în braţele surorii mai mici a lui Constanze, Sophie. Mozart avea doar 35 de ani.

Chiar si astăzi, moartea lui Mozart ridică multe semne de întrebare. Nu se cunoaşte sigur cauza directă a morţii. Nu a avut loc nici o autopsie oficială şi nu a fost emis nici un certificat de deces, în ciuda zvonurilor legate de decesul său inexplicabil… Să fi existat vreun motiv pe a ascunde cauza reală a morţii lui Mozart?

De exemplu, deşi avea foarte mulţi susţinători, a fost îngropat la cimitirul comunal. În plus, pentru că nu există nicio dovadă clară privind cauza morţii sale, numeroase teorii susţin că a fost vorba fie de otrăvire, fie de moarte naturală.

Misteriosul suspect din spatele teoriei ce susţine otrăvirea

Cu şase luni înainte de moartea sa, se spune că, în timp ce se plimba cu Constanze, Mozart i-ar fi spus acesteia că era sigur că fusese otrăvit. Şi cu foarte puţin timp inainte de a muri, Mozart a avut simptome precum vomă, convulsii, deformări ale membrelor, simptome ce sugerează că ar fi vorba despre otrăvire. Acest fapt a dus la zvonul că a fost otrăvit. Printre posibilii vinovaţi se numără compozitorul de la curte Antonio Salieri, francmasonii, Constanze, soţia lui Mozart, elevul său Sussmayer şiHofdemel, funcţionar la curtea de justiţie.

Teoria conform căreia Salieri l-ar fi otrăvit pe fost grăbită de propria recunoaştere a lui Salieri, după ce a încercat să se sinucidă în 1823, că el l-ar fi otrăvit pe compozitor. Filmul „Amadeus” s-a bazat pe această versiune a evenimentelor, însă mai rămân multe îndoieli în jurul acestei teorii, potrivit căreia Salieri ar fi vinovatul. Mai întâi, nu prea avea motive să facă acest lucru. Este posibil ca invidia singură să ducă la crimă?

Cu siguranţă, Mozart avea tot dreptul să fie suspicios, căci „Nunta lui Figaro” a fost anulată după doar 10 reprezentaţii, a fost împiedicat să devină profesorul de pian al vărului mai mic al lui Iosif al II-lea şi de capelmaistru adiunct. E posibil ca lui Mozart să i se fi administrat o otravă ce acţiona lent. Faptul ca Salieri ar fi avut ocazia să-l otrăveasca pe Mozart pe  o perioada lungă de timp este îndoielnic. Această presupunere cu privire la vinovăţia lui Salieri e dramatică, însă îi lipseşte credibilitatea.

Există, de asemenea, supoziţia ca Mozart ar fi fost asasinat de francmasoni. Această teorie a luat naştere în 1861, când Georg Friedrich Daumer, un catolic convertit, a susţinut că Mozart fusese ucis de francmasonii care doreau să-i zădărnicească planurile de a crea o lojă francmasonică numită “Grotta”. (O altă teorie susţine că Mozart nu intenţiona să fondeze o lojă masonică, ci o nouă societate secretă). Această teorie a rezistat până în secolul al XX-lea şi a dus la zvonuri potrivit cărora Mozart ar fi fost ucis deoarece a dezvăluit secrete masonice în “Flautul fermecat”.

În timpul perioadei naziste, psihiatrul Mathilde Ludendorf a citat moartea lui Mozart ca motiv de eradicare a francmasonilor. Totuşi, din moment ce înfiinţarea unei noi loji nu ar fi făcut decât să mărească influenţa francmasonilor, cu siguranţă că aceasta nu ar fi putut decât să fie mai degrabă binevenită, decât să provoace ostilitate. Iar, dacă motivul era, într-adevăr, “Flautul fermecat”, de ce libretistul Schikaneder nu a fost şi el omorât? Cât despre cazul lui Mathilde Ludendorrf, naziştii se foloseau de moartea lui Mozart pentru a promova antisemitismul. La acea vreme, naziştii considerau că francmasonii erau un front al revoluţiei globale evreieşti. Ca şi teoria Salieri, şi teoria masonică pare lipsită de credibilitate.

restul pe Istorii Regasite