Planul pentru Deceniul Digital – cu ce contribuie România la ”consolidarea poziției de lider al UE în domeniul digital”

Guvernul a aprobat în ședința sa de miercuri ”Planul Național de Acțiune privind Deceniul Digital 2030”, document strategic al României derivat din inițiativa europeană ”Busola pentru dimensiunea digitală” lansată în 2020.

Din document reies ambiții modeste asumate de România în adoptarea de tehnologii de vârf, precum Big Data, Cloud și AI. Autoritățile române par că încă nu s-au hotărât dacă să contribuie cu ceva la producția de semiconductori sau la construcția de computere cuantice.

Planul a fost realizat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării și de Autoritatea pentru Digitalizarea României.

Conform unei Deciziei din 2022, statele membre sunt obligate să propună planuri de acțiune strategice naționale privind deceniul digital.

Aceste planuri trebuie să reflecte angajamentul statului membru în atingerea obiectivelor generale și a țintelor digitale europene și să descrie politicile, măsurile și acțiunile destinate realizării acestor obiective până la finalul deceniului.

Semiconductori: ne mai gândim. Computere cuantice: niciunul

Țintele alese de România pentru fiecare obiectiv general al UE arată astfel:

De remarcat că în ceea ce privește semiconductorii (unde UE și-a propus să atingă, până în 2030, 20% din valoarea producției mondiale), și edge nodes (arhitectură IT distribuită care prelucrează datele clienților la sursă) țintele asumate de România sunt marcate ”tbd”, adică ”urmează să fie determinate”.

La capitolul Computere cuantice este trecută o linuță.

De precizat: strategia vizează invetițiile statului, nu investițiile private.

În ceea ce privește utilizarea tehnologiilor digitale:

• Ținta la cloud computing este fixată la 40%, față de 75%, ținta UE
• Ținta la Big Data este fixată la 15%, față de 75%, ținta UE
• Ținta la Inteligență Artificială este fixată la 10%, față de 75%, ținta UE

(Citește și: ”Piaţa globală de cloud computing va ajunge la 832 mld. dolari în 2025. Liderii”)

Ținta de intreprinderi inovatoare (unicorni) este fixată la doi- o contribuție minimă față de obiectivul UE de a deține peste 500 de unicorni.

În ceea ce privește țintele la ”identitate electronică” și ”digitalizarea serviciilor publice”, țintele sunt identice cu cele ale UE: 100%, în condițiile în care nivelul actual descris de plan pare exagerat: 100% în ceea ce privește deținerea de documente de identitate electrobice recunoscute în UE și 48% servicii publice digitale pentru cetățeni.

În ceea ce privește serviciile de e-Sănătate (unde UE și-a propus ca toți cetățenii să aibă acces la dosarul electronic de sănătate), ținta României urmează, la fel, să fie definită.

Planul guvernamental se încheie totuși cu un avertisment: ”Luând în considerare caracterul trans-sectorial al tranziției digitale, precum și nivelul crescut de ambiție și complexitatea provocărilor, progresul la nivel național și succesul în îndeplinirea țintelor stabilite depind de gradul de implicare al tuturor instituțiilor responsabile și de cooperarea eficientă cu reprezentanții mediului privat.”

***