Ce va face BCE – între planul de reducere a dobânzilor și frânarea economiei din zona euro
Economia zonei euro a evoluat sub așteptări, iar Banca Centrală Europeană (BCE) trebuie să evalueze efectul pe care această evoluție îl va avea asupra prețurilor de consum. Evaluarea va influența decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de săptămâna viitoare, a comentat Frank Elderson membru în Comitetul Executiv, pentru ziarul sloven Delo, citat de Bloomberg.
„O serie de indicatori recenți sugerează că riscurile negative pentru creșterea economică încep deja să se materializeze,” a spus acesta într-un interviu publicat marți. „Prin urmare, va trebui să evaluăm cu atenție dacă acest lucru are vreo implicație asupra perspectivei noastre de inflație.”
Elderson, care comentează rar politica monetară a BCE, a declarat că oficialii vin „cu o minte deschisă” la întâlnirea din 16-17 octombrie și că vor avea „o discuție foarte sinceră și deschisă.”
Investitorii se așteaptă ca BCE să reducă costurile de împrumut pentru a treia oară în acest an, la întâlnirea din Slovenia, de săptămâna viitoare. Factorii de decizie sunt tot mai preocupați de datele economice mai slabe decât se aștepta, în special de riscul unei deteriorări bruște a pieței muncii.
Inflația a scăzut mai rapid decât se anticipa
În același timp, creșterea prețurilor încetinește mai rapid decât se preconiza. În septembrie, a scăzut sub obiectivul de 2% pentru prima dată din 2021.
Președintele Christine Lagarde a sugerat o posibilă reducere a ratei dobânzii săptămâna trecută, pe fondul unei încrederi tot mai mari că obiectivul va fi atins la timp. Luni, François Villeroy de Galhau, guvernatorul Băncii Franței, a declarat că este „foarte probabil” să se decidă o reducere a dobânzilor.
„Înainte de întâlnire, vom lua în considerare toate datele și analizele” a mai declarat Elderson. El a subliniat însă că direcția pentru ratele dobânzilor în perioada următoare „este foarte clară.”
„Dacă proiecțiile noastre, conform cărora inflația va converge spre ținta noastră de 2% în a doua jumătate a anului 2025, continuă să se confirme, vom continua să relaxăm treptat poziția noastră restrictivă de politică monetară,” a spus el. „În același timp, trebuie să menținem flexibilitatea în ceea ce privește ritmul ajustărilor.”
Deși inflația în sectorul serviciilor „rămâne puternică” — la 4% în septembrie — proiecțiile BCE prevăd „o decelerare la începutul noului an,” a spus el.
Tensiunile geopolitice ar putea crește prețurile energiei și transporturilor
Tensiunile geopolitice — cum ar fi escaladarea din Orientul Mijlociu — „ar putea crește prețurile energiei, costurile de transport maritim și alte costuri de transport pe termen scurt, ceea ce ar putea duce, de asemenea, la perturbări ale comerțului global, ceea ce ar împinge prețurile în sus,” a spus el. Inflația ar putea, de asemenea, să crească „dacă salariile cresc mai mult decât se aștepta sau dacă marjele de profit cresc,” a adăugat el.
Pe de altă parte, el vede și riscuri negative pentru inflație, „cum ar fi o cerere mai scăzută decât se aștepta sau o deteriorare neașteptată a mediului economic din Statele Unite și de la nivel global.”
În zona euro, creșterea economică „nu atinge în totalitate proiecțiile noastre,” a spus el. „Ne uităm la o gamă largă de date, dar am observat că gospodăriile consumă mai puțin decât am anticipat și că firmele sunt mai puțin dispuse să investească decât am proiectat.”
(Citește și: ”Europenii economisesc, americanii consumă: teama de viitor se citește altfel pe cele două maluri ale Atlanticului”)
***