Misterul asasinatului preşedintelui J.F.Kennedy. Crimă sau conspiraţie a serviciilor secrete?

Conform unui sondaj realizat de Gallup, la 50 de ani după asasinarea lui președintelui Kennedy, 61% dintre americani credeau că şi alţii în afara lui Lee Harvey Oswald sunt implicaţi acest incident. Principala suspectă în acestă teorie a conspiraţiei rămâne agenţia de spionaj CIA, care a reuşit să ascundă până acum adevărul legat de implicarea sa. 

Preşedintelui, Kennedy  i-a plăcut să facă de multe ori referire la Abraham Lincoln în special în timpul discursurilor importante ale preşedinţiei sale. Atât preşedintele Kennedy cât şi Abraham Lincoln au luptat pentru drepturi civile. Faptul că au avut şi acelaşi sfârşit tragic ca şi preşedintele Abraham Lincoln, preşedintele Kennedy devine alături de predecesorul său un model arhetipal pentru societatea americană.

Situaţia socială şi politică în SUA la începutul anilor‘60

Pentru SUA, anii’60 au marcat tulburări atât în plan intern cât şi pe plan extern.  Segregarea rasială a fost cea mai gravă problemă, pe care SUA o avea la începutul anilor ’60 . Discriminarea rasială  a determinat apariţia unor mari tensiuni în rândul societaţii americane. La toate se adaugă discrimanarea pe bază de sex şi lipsa  programelor de combatere a sărăciei.  Deasemenea tot mai mulţi studenţi şi activişti pentru drepturi civile au început să acuze Administraţia americană de faptul că îngrădeşte exercitarea libertăţilor garantate de Constituţia americană(libertatea cuvântului şi libertatea de întrunire).Criza prin care  trecea societatea americană a anilor’60 a determinat apariţia unei revoluţii culturale care a purtat şi numele de contracultură. Această contracultură a fost alimentată şi de o puternică mişcarea pacifistă care condamna intervenţia militară americană din Vietnam. Industrializarea rapidă neînsoţită de măsuri precise care să combată poluarea mediului a reprezentat o altă sursă de numulţumire socială care va determina apariţia mişcărilor ecologiste.

Politica externă americană la începutul anilor ’60   a fost marcată deasemenea de multe tensiuni .  Confruntarea ideologică dintre SUA şi URSS, ca factor determinant a Războiului Rece, a dus uneori la luarea unor decizii de politică externă neinspirate.  Eşecul Invaziei din Golful Porcilor(1961) în care s-a încercat înlăturarea regimului Castro, precum şi decizia de a interveni militar în Vietnam(din timpul administraţiei Eisenhower au fost principalele greşeli ale Administraţiei americane. Proasta comunicare dintre  SUA şi URSS a fost la un pas de a arunca lumea într-un război nuclear, aşa cum a fost cazul   Crizei rachetelor din Cuba . Preşedintele Kennedy a fost nevoit să se confrunte cu puternicele dezacorduri politice interne încă de la începutul mandatului său şi nu toţi au înţeles într-un mod poztiv încercările sale de reformare a mecanismului politic american.

Momentul asasinatului  şi concluziile anchetei oficiale

Asasinatul preşedintelui  J.F.Kennedy  a  fost una dintre cele mai mari drame prin care a trecut societatea americană, după asasinatul preşedintelui Abraham Lincoln de la sfârşitul Războiului Civil din 1865, dacă discutăm strict de liderii politici americani.

Pe 22 noiembrie 1963, preşedintele J.F. Keneddy se afla într-o vizită electorală în Dallas (Texas) În respectiva zi, J.F.Kennedy împreună cu soţia sa Jacqueline Kennedy  şi guverntorul John Connaly se aflau într-o limuzină decapotabilă  care traversa oraşul Dallas  . Preşedintele avea în program, un prânz de lucru la Centrul comercial din Dallas(Trade Mart), unde trebuia să se întâlnească cu un grup de oficialităţi al oraşului. Atunci când limuzina preşedintelui a ajuns în piaţa Dealey, la ora 12:32(ora locală), un lunetist a tras mai multe focuri în direcţia acesteia.  Preşedintele a fost împuşcat mortal în zona capului, iar guvernatorul Texasului, John Connaly  a fost rănit grav în urma atacului.

Aşa cum au concluzionat anchetatorii din Comisia Warren(care a preluat oficial ancheta asasinatului), împuşcăturile asupra limuzinei oficiale au fost trase de la etajul şase  al  clădirii Texas  School Book Depository.   Preşedintele Kennedy este oficial declarat mort la ora 13:00 în camera de urgenţă a spitalului Parkland din Dallas.

Conform concluziilor finale ale Comisiei Warren, singurul responsabill pentru asasinarea preşedintelui a fost Lee Harvey Oswald . Comisia nu a luat niciodată în considerare faptul că ar putea exista mai mulţi autori.

Expertiza balistică  a două fragmente de gloanţe găsite în limuzina prezidenţială  precum şi a  glonţului întreg  găsit la  guvernatorul  Connaly, a concluzionat că arma folosită a fost o carabină Mannlicher  Carcano de calibru 6, 5mm, model 91/38. Tuburile goale şi arma au fost găsite la etajul al şaselea al clădirii Texas School Book .

Autopsia inclusă în investigaţia Comisiei Warren concluzionează că preşedintele Kennedy a fost împuşcat din spate de la înălţime cu două gloanţe . Un glonţ i-a străpuns gâtul lovindu-l ulterior şi pe guvernatorul Connaly, iar celălalt a distrus partea dreaptă a creierului cauzând  decesul.

Investigaţia suplimentară a Comisiei Warren a inclus şi analiza traiectoriei gloanţelor care s-a făcut pe baza expertizei filmelor şi fotografiilor făcute de martorii oculari(Abraham Zapruder, Orville  Nix, Mary Muchmore)care erau aproape de limuzina prezidenţială. S-a concluzionat că tooate gloanţele au fost trase din spatele limuzinei.

În cazul dovezilor care atestă vinovăţia lui Lee Harvey Oswald, Comisia Warren menţionează prezenţa amprentelor lui Lee Harvey Oswald  pe arma găsită, precum şi o fotografie  în care el este surprins cu carabina Mannlicher Carcano de calibru 6, 5 mm, model 91/38.  Lee Harvey Oswald, nu a ajuns să fie judecat deoarece  a fost ucis de Jack Ruby.

Dincolo de ancheta oficială, rămân multe enigme nedesluşite. În primul rând nu ştim cine sunt  cei care s-au folosit de Lee Harvey Oswald pentru a comite asasinatul, şi cine a avut interesul să-l elimine ulterior . E greu de crezut că Ruby, asasinul lui Lee Harvey Oswald, a comis crima într-un act spontan.

 CIA  şi presupusa sa implicarea  în eliminare lui Kennedy

Înainte de a merge în vizită în Dallas, Ambasadorul Adlai Stevenson şi  senatorul William Fulbright l-au sfătuit pe John F. Kennedy  să nu meargă în Dallas. Se pare că  atât Stevenson şi Fulbrighht şi-au dat seama că preşedintele Kennnedy se expune  unui pericol.  Acelaşi sfat la primit şi din partea secretarei Lincoln.

CIA este suspectată de  o implicare directă în asasinarea preşedintelui Kennedy, având în vedere că serviciile secrete americane au fost într-o relaţie proastă cu preşedintele SUA.

Planul preşedintelui Kennedy era să reformeze complet CIA  după eşecul  invaziei eşuate de la Golful Porcilor(Cuba, 1961).  Dealtfel preşedintele american a fost de la început sceptic de reuşita operaţiunii de la Golful Porcilor . Kennedy  a intenţionat să renunţe complet la operaţiunile sub acoperire a CIA îndreptate împotriva lui Castro, aşa cum a fost cazul Operaţiunii Mongoose, mai ales după Criza Rachetelor din Cuba.  Agenţia CIA s-a simţit trădată de Kennedy, atunci  când nu li s-a mai permis să intervină în Cuba . Un alt factor de iritare era şi poziţia lui Kennedy, de a retrage trupele americane staţionate în Vietnam.

Se pare că  asasinul Lee Harvey Oswald, a avut şi legături  în interiorul CIA, dar toate documentele agenţiei, care atestă conexiunea, au fost distruse. Cel care s-a ocupat de distrugerea acestor dovezi care ar fi incriminat agenţia de spionaj, a fost agentul de contraspionaj, James Angleton. O parte din documente atestau prezenţa ofiţerului CIA, Howard Hunt(faimos pentru scandalul Watergate), în Dallas pe 22 noiembrie 1963, atunci când a fost asasinat preşedintele Kennedy.

Angleton o cunoştea deasemenea şi pe Mary Mayer, soţia a oficialului CIA, Cord  Meyer. Datorită faptului că  soţul său era în relaţii foarte apropiate cu Kennedy, doamna Meyer a vizitat de foarte multe ori Casa Albă.  Mary Meyer  se crede că ar fi avut un jurnal cu informaţii confidenţiale de la întâlnirile sale neoficiale cu Kennedy. Confidenta lui Kennedy  fost ucisă într-un mod misterios în 1964. Despre ea se afirmă că a fost una dintre persoanele care l-au convins pe Kennedy să renunţe la acţiunile de spionaj din Cuba şi să acţioneze în scopul dezarmării nucleare. Ziaristul Philip Graham a afirmat despre Mary Meyer  că a fost una dintre amantele lui Kennedy . Asasinatul ei are loc după divorţul de ofiţerul CIA Cord Meyer.  Angleton a avut grijă ca după moartea ei să distrugă toate documentele compromiţătoare

John Paisley, un alt ofiţer CIA care se speculează că ar fi avut informaţii despre asasinatul lui Kennedy, ar fi fost şi el eliminat  la ordinul lui Angleton.

Un ultim incident legat de CIA şi asasinatul lui Kennedy este legat de un fost anagajat CIA  . Winston  Scott, şeful filierei CIA  din Mexic. Printre documentele lui Scott a fost găsită o fotografie de a lui Lee Harvey Oswald atunci când se afla în Mexic. După moartea lui Winston Scott, Angleton s-a ocupat cu distrugerea tuturor documentelor sale care ar fi putut fi compromiţătoare.

Chemaţi la audierile Comisiei Warren, oficialii CIA au negat existenţa unei astfel de fotografii .

Un alt incident face referire la ofiţerul de legătură CIA, Blahut Regis, de pe lângă Comisia aleasă de Camera Reprezentanţilor pentru investigarea asasinatelor. Ofiţerul CIA a încercat să fure fotografii din dosarul autopsiei lui Kennedy  efectuate la Centrul medical naval de la  Bethesda.

Un  alt aspect important este că la vremea asasinatului lui Kennedy, primar în Dallas era  Earle Cabel(prezent în limuzină cu Kennedy), fratele ofiţerului CIA, Charles Cabel, demis de Kennedy după acţiunile eşuate de asasinare a lui Castro  ce s-au terminat cu dezastrul de la Golful Porcilor(1961). Totuşi nu există vreo dovadă clară cu ce ar fi putut fi implicat fratele ofiţerului  CIA care era primar la vremea respectivă în Dallas.

 În presupusul complot al CIA, se avansează şi implicarea FBI, pe seama legăturii pe care o aveau agenţii FBI cu Lee Harvey Oswald. Un exemplu este cazul agentului FBI din New Orleans, Warren de  Brueys, care a negat că ar fi avut contacte cu asasinul lui Kennedy. Probele au demonstrat însă contrariul.

Tot din New Orleans era şi omul de afaceri, Clay Shaw, singurul acuzat oficial de conspiraţie în asasinarea preşedintelui Kennedy. Despre Clay Shaw se spune că ar fi colaborat cu elemente din CIA pentru a pune în aplicare planul de asasinare a lui Kennedy . În final el ajunge să fie achitat de toate acuzaţiile. învinuirile au fost formulate de procurorul din New Orleans,   Jim Garrison în timpul investigaţiei sale asupra asasinatului lui Kennedy.

Garrison îl acuza de complicitate şi pe pilotul  David Ferrie.  Directorul CIA, Richard Helms, a recunoscut la mijlocul anilor ’70 faptul că CIA era în contact cu David Ferrie, dar în acelaşi timp a avut grijă să înlăture orice documente CIA legate de Ferrie din anchetele comisiilor care au avut ca scop investigarea asasinatului lui J.F. Kennedy . Atunci când a fost asasinat Kennedy, Lee Harvey Oswald avea la el permisul de bibliotecă al lui David Ferrie.

Nici preşedintele Lyndon Johnson(vicepreşedintele lui Kennedy) nu a fost scutit de suspiciuni . Cu o seară înaintea asasinatului (pe 21noiembrie 1963), Lyndon  Johnson s-a contrazis cu preşedintele Kennedy pe tema alegerii însoţitorilor din fiecare limuzină a coloanei oficiale. Johnson a vrut ca prietenul său, guvernatorul John Connaly, să stea în limuzina sa, iar senatorul  Ralph Yarborough(rivalul său politic) să stea  în limuzina lui Kennedy.  Preşedintele Kennedy a refuzat acest aranjament. Johnson a încercat să nege  această întâmplare, dar ea a fost relatată în scris de Jerry Bruno, însoţitor al lui Kennedy care se ocupa de programarea întâlnirilor preşedintelui american.  De ce s-a grăbit Johnson să nege discuţia sa cu Kennedy. Daca într-adevăr nu era implicat  în conspiraţia de asasinare a  preşedintelui, de ce a încercat să  mintă pe o întâmplare atât de simplă? Pe vremea când era vicepreşedinte, Johnson a fost  implicat în nişte scandaluri cum ar fi Billy  Sol Estates şi Bobby Baker. A scăpat de toate anchetele atunci când a ajuns preşedinte.

Posibilitatea ca CIA să fie implicată în conspiraţia de asasianare a lui Kennedy, denotă  încă o dată autonomia prea mare şi controlul insuficient asupra activităţilor agenţiei de spionaj americane . CIA a perceput ca pe o ameninţare, faptul că preşedintele Kennedy a încercat să reformeze din temelii serviciile secrete americane după eşecul din Cuba .

Cu ce a schimbat politica americană preşedintele Kennedy

Preşedintele John Fitzgerald Kennedy a lăsat ca moştenire Statelor Unite un nou tip de liberalism şi i-a încurajat pe americani să-şi urmărească propriile idealuri şi vise.  Efortul său de eliminare a discriminării rasiale  nu s-a finalizat cu un succes politic  sau legislativ, dar idealurile fixate de el au ajutat la schimbarea unei întregi generaţii de americani.

Visul lui Kennedy e cel mai bine expusă de următoarea sa declaraţie:“Datoria noastră este să redirecţionăm viziunea americană către o societate în care nici un om să nu sufere de discriminare bazată pe rasă în realitatea trăită zi de zi din ţara noastră. În următoarea săptămână  am să solicit  Congresului SUA să acţioneze, să facă un anganjament, pe care nu l-a făcut pe deplin în acest secol, la declaraţia precum că rasa nu are ce să caute în viaţa sau legea americană. Drepturile fiecărui om sunt diminuate, atunci când drepturile unui om sunt ameninţate”.

Din păcate în materie de politică externă succesorul lui Kennedy, preşedintele Lyndon Johnson, nu a respectat intenţia exprimată de Kennedy de a retrage trupele din  Vietnam  şi a ajuns să provoace cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti pentru SUA din timpul Războiului Rece. Războiul din Vietnam escaladat de deciziile lui Johnson, pe lângă faptul că a provocat imense pierderi umane, a reuşit să dezbine întreaga societate americană.

Bibliografie

Jerome A. Kroth, Conspiracy in Camelot:The Complete History of the Assassination of John Fitzgerald Kennedy Ed. Algora Publishing, New York, 2003, p.69  ;pp.120-139.

Howard Roffman, Presumed Guilty:Lee Harvey Oswald in the Assassination of President Kennedy, Ed.Fairleigh Dickinson University Press,   Madison,   1975, pp.28-34.

http://www.gallup.com/poll/165893/majority-believe-jfk-killed-conspiracy.aspx