PNRR la zi, în România și restul statelor din Europa Centrală și de Est. Ce poziție și ce perspective avem
Croația, Slovacia și România sunt cele trei state din Europa Centrală și de Est care au atras cele mai multe fonduri alocate prin Mecanismul de Redresare și Rezilență al Comisiei Europene.
Fondurile alocate prin acest program trebuie cheltuite până la sfârşitul anului 2026, iar statele membre mai au la dispoziţie doar doi ani să transmită cererile de plată pentru tranşele rămase. Situația la zi arată că România a primit 33,2% din fondurile alocate, ceea ce o plasează pe locul trei în rândul statelor ECE.
Cum stă Europa Centrală și de Est cu implementarea planurilor naționale de redresare
Potrivit unui raport Unicredit, în rândul statelor ECE, Croația stă cel mai bine cu implementarea planului său național, primind deja 45,3% din fondurile alocate.
Cel mai prost stă Ungaria, cu 9,5%. Dar situația Ungariei este una specială, țara având fondurile blocate din cauza disputelor guvernului Orban cu Comisia Europeană și cu Consiliul.
În ceea ce privește România, lucrurile stau bine, doar în teorie: absorbție de 33,2% a fondurilor alocate (9,4 miliarde euro primite de la Bruxelles).
Suma de 9,4 miliarde primită de București este constituită din: avansul de 13% primit din oficiu la debutul programului, plata cererii 1, avansul din componenta RePowerEU primit după renegocierea PNRR și plata parțială a cererii a doua.
La nivelul UE, potrivit unui raport publicat luna aceasta de executivul comunitar, Bruxelles plătise până pe 31 august 39% din fondurile MRR. Asta plasează întreaga regiune ECE – care are fonduri rambursate în proporție de 26,2% din valoarea totală a planurilor naționale – sub media europeană.
Cât de bine stăm cu PNRR, în realitate
Premierul Marcel Ciolacu asigura vineri că ”nu vom pierde niciun euro din PNRR”. Precizarea apare în condițiile în care mass-media române au scris că României urmează să îi fie aprobată o plată parțială a cererii trei de plată PNRR, la fel cum s-a întâmplat și cu cererea numărul doi.
De această dată însă, suma reținută de Bruxelles ca urmare a neîndeplinirii jaloanelor și țintelor ar fi consistentă: 1,1 miliarde euro (dintr-n total de 2,9 solicitați).
Problema cererii trei de plată este una complicată, și doar bunăvoința Comisiei Europene face ca azi guvernul încă să mai poată repara ceva, dacă dorește, în materie de reforme.
Cerea trei a fost trimisă la Bruxelles în decembrie 2023.
Dacă toate jaloanele și țintele ar fi fost bifate, atunci plata s-ar fi făcut în februarie, martie, cel târziu. Cum nu s-a întâmplat așa, e clar că Guvernul știa încă din februarie/martie ce jaloane nu sunt considerate îndeplinite. Și nu a făcut nimic, până în octombrie.
Neplata cererii a treia, fie și parțială, a întârziat cu aproape un an depunerea cererii patru (o cerere nouă nu se poate trimite până ce nu e rezolvată precedenta) – probabil va putea fi depusă în decembrie, dar cu probleme similare de atingere a jaloanelor și țintelor negociate.
Potrivit regulamentului european, proiectele PNRR trebuie toate finalizate până în august 2026, iar ultimele plăți din PNRR se pot face până în decembrie 2026.
Asta înseamnă că România ar trebui să își crească de 2 ori ritmul de implementare al PNRR, adică să absoarbă restul de 66,6% din bani în următorii doi ani ca promisiunea ”nu vom pierde niciun euro din PNRR” să se îndeplinească.
***