Raport către Strassbourg: PNRR-ul României e în mare întârziere, s-a pus problema blocării banilor din cauza deficitului

Comisia Europeană consideră că implementarea PNRR românesc înregistrează o ”întârziere semnificativă”, situația la zi arătând că România a îndeplinit doar 13% din țintele și jaloanele asumate prin PNRR, potrivit Raportului anual depus la Parlamentul European.

În aceste condiții, România mai are doar un an și jumătate pentru a bifa restul de 448 ținte și jaloane – singura modalitate de a atrage restul de 19 miliarde de euro aflate la dispoziția României după alocarea fondurilor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Din acest document mai aflăm – în premieră – că România s-a confruntat cu perspectiva blocării fondurilor europene, inclusiv PNRR, din cauza deficitului bugetar. Niciu oficial român nu a vorbit până acum despre această amenințare.

Comisia Europeană a transmis Parlamentului European și Consiliului, pe data de 10 octombrie, Raportul său anual privind stadiul implementării planurilor naționale de redresare.

Cum vede Bruxelles situația PNRR

În ceea ce privește România, Comisia Europeană consideră că stadiul implementării PNRR este în ”întârziere semnificativă”.

Miza financiară a PNRR, echivalentul a 8,8% din PIB

PNRR a deschis României calea pentru accesa fonduri noi de până la 13,6 miliarde euro sub formă de granturi și 14,9 miliarde euro în împrumuturi în perioada 2021-2026. Aceste fonduri reprezintă 8,8% din PIB-ul României.

Până la data de 31 august 2024, 9,4 miliarde euro au fost plătite României în contul planului său național de redresare – 5,8 miliarde euro granturi și 3,6 miliarde euro credite.

În acest moment, România are încă 19 miliarde euro disponibile sub formă de granturi și împrumuturi din PNRR. Comisia precizează că restul de bani va fi plătit după evaluarea îndeplinirii viitoare, înainte de termenul limită din 2026 stabilit pentru PNRR, a celor 448 de etape și ținte rămase de îndeplinit.

Situația la zi a rambursărilor și a jaloanelor și țintelor

Prima cerere de plată trimisă de România a ajuns la Bruxelles pe decembrie 2021. Comisia a emis o evaluare pozitivă a cererii după 10 luni (față de termenul obișnuit de analiză de 2 luni) pe 27 octombrie 2022 – acest lucru a dus la plata a 2,6 miliarde euro. Întârzierea s-a datorat în principal din cauza faptului că din sistemul informatic românesc care gestionează PNRR lipseau date.

A doua cerere de plată din PNRR a fost trimisă Comisiei în decembrie 2022. Evaluarea pozitivă a Comisiei a venit în iunie 2023, iar plata (parțială) sumei de 2,8 miliarde euro a fost făcută la finalul lunii septembrie 2023. Plata parțială s-a datorat neîndeplinirii a două jaloane privind investiții în domeniul energiei.

A treia cerere de plată a fost trimisă la Comisie pe 15 decembrie 2023. În octombrie 2024, Comisia a anunțat o evaluare preliminară pozitivă a acestei cereri, cu mențiunea că și această cerere va fi plătită partial, acum existând 6 jaloane și ținte neîndeplinite. Comisia urmează să calculeze cât va reține din bani, primele evaluări vorbind de o sumă în jur de 1 miliard euro.

Din perspectiva Comisiei Europene, în acest moment România a bifat 70 dintre țintele și jaloanele asumate, ceea ce reprezintă 13,5% din total.

Pentru atingerea acestor ținte și jaloane România a lucrat 2 ani și jumătate.

Pentru restul de 448 de ținte și jaloane mai este timp doar un an și jumătate.

Potrivit regulamentului Mecanismului de Redresare și Reziliență, investițiile conținute în planurile naționale trebuie finalizate până în august 2026, iar toate plățile trebuie efectuate până la data de 31 decembrie 2026. Spre deosebire de fondurile structurale, PNRR nu va fi extins, sumele necheltuite de statele membre la finalul programului urmând să fie alocate către alte priorități.

Situația la zi a fondurilor deja atrase este descrisă în graficul de mai jos:

Din Raportul anual al Comisiei privind stadiul implementării planurilor de redresare reiese că România s-a confruntat cu pericolul blocării fondurilor PNRR din cauză că guvernul nu reușește de ani să țină sub control deficitului bugetar.

Deficitul bugetar – niciun detaliu public despre discuțiile guvernului cu Comisia Europeană

Potrivit Comisiei, România a fost singura țară UE care s-a confruntat cu perspectiva blocării fondurilor din cauza deficitului scăpat de sub control. Autoritățile române nu au informat niciodată publicul despre această perspectivă.

Pe data de 19 iunie 2024, Comisia a propus o decizie a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (8) TFUE ”din cauza eșecului României de a acționa efectiv ca răspuns la o recomandare în cadrul procedurii privind deficitul excesiv din cadrul Stabilitatii. și Pactul de creștere” (adoptată de Consiliu la 18 iunie 2021).

Propunerea a apărut după ce în 2021, înainte de debutul pandemiei, România fusese plasată sub procedură de deficit excesiv și i se recomandase să revină în ținta de deficit de 3% până în 2024.

Documentul precizează că, deși Consiliul a adoptat în 26 iulie 2024 o decizie care ar fi permis blocarea fondurilor alocate României, Comisia nu a propus suspendarea angajamentelor sau plăților fondurilor UE către România. Comisia spune că a procedat astfel pentru că a luat în considerare că, în 2023, an în care teoretic România ar fi putut să adpte măsuri de reducere a deficitului, regulile Pactului de stabilitate și creștere au fost suspendate.

De precizat: regulile pactului au fost reinstituite începând cu 1 ianuarie 2024, de aici și urgența trimiterii la Bruxelles a Planului pe termen mediu de revenire în ținta de deficit.

Cum stau alte state cu PNRR-urile lor

La nivel european, până la data de 31 august 2024, peste 40% din fondurile disponibile prin Mecanismul de Revenire și Reziliență fuseseră plătite către statele membre, cu plăți de granturi ajungând la 48% și împrumuturi depășind ușor 30%.

De la debutul planurilor europene, Comisia a primit 63 de cereri de plată din partea a 25 de state membre și a plătit 265,4 miliarde euro.

Din centralizarea de mai jos rezultă că Italia, cu 6 cereri de plată trimise la Bruxelles și 5 plătite integral, stă cel mai bine din UE la implementarea planului său național.

La polul opus:

• Belgia (țară care nu a beneficiat nici de avansul de 13% din PNRR sau de avans pentru capitolul RePowerEU)a trimis două cereri de plată, dar niciuna nu este deocamdată onorată

• Ungaria și Suedia nu au nicio cerere de plată trimisă

• Țările de Jos au trimis o singură cerere de plată, deocamdată neaprobată

În ceea ce privește modificările solicitate asupra planurilor naționale, Germania, Irlanda, Italia și Finlanda au negociat și au primit de 3 ori aprobare să în schimbe planurile naționale.

România se află în grupul celor 18 state membre care au renegociat o singură dată planul național.

(Citește și: ”Comisia Europeană anunță oficial: 6 jaloane aferente cererii de plată 3 din PNRR sunt neîndeplinite. Rezultat previzibil: plată parțială”)

***