România își prezintă planul fiscal pe 7 ani la Bruxelles
România prezintă vineri Comisiei Europene planul fiscal pe termen mediu. Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu urmărește reducerea deficitului bugetar și asigurarea stabilității economice în următorii ani.
CursDeGuvernare a prezentat acest plan în document AICI-LINK.
Punctele cheie ale documentului românesc includ:
- Reducerea deficitului bugetar: Angajamente de reducere a deficitului bugetar în următorii șapte ani.
- Reforme fiscale: potențiale creșteri ale TVA-ului și impozitarea progresivă.
- Reduceri ale cheltuielilor publice: reduceri ale subvențiilor de stat și privilegiilor sectorului public.
- Negocieri cu UE: Discuții privind reducerea pragului fiscal pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) pentru a se alinia la recomandările UE. Comisia cere coborârea acestui prag fiscal, potrivit angajamentelor asumate prin PNRR. În prezent, o parte din banii aferenți cererii de plată 3 din PNRR sunt blocați și din cauza nerealizării acestui jalon PNRR.
Guvernul Ciolacu a cerut inițial ca România să fie lăsată să depună documentul anul viitor
Planul conceput de autoritățile române nu a fost prezentat oficial în țară, detaliile acestuia urmând să apară, cel mai probabil, după alegerile generale. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că Comisia Europeană a acceptat deja ca revenirea ân ținta de deficit de 3% din PIB să se producă într-un interval de 7 ani.
Inițial, guvernul a cerut Comisiei să accepte ca planul fiscal să fie trimis la Bruxelles în ianuarie 2025, după alegerile parlamentare din România, dar Comisia a refuzat această solicitare.
Comisia Europeană trebuie să aprobe planul fiscal înainte ca acesta să fie pus în aplicare.
Propunerea României și contrapropunerea Comisiei Europene
Propunerea României conține o reformă bugetară în 2025, urmând ca reforma fiscală să fie realizată în 2026. Scopul de a reduce deficitul bugetar cu 0,7% în 2025, urmând ca fiscalitatea să rezolve problema deficitului bugetar în anii care vor urma.
Compromisul propus Comisiei ar fi următorul: dacă în primul trimestru din 2025 nu se iau măsuri serioase de reducere a cheltuielilor publice, în următorul trimestru se vor adopta măsuri fiscale, inclusiv, la nevoie, majorarea TVA-ului.
Măsuri propuse de reducere a cheltuielilor bugetare
Surse implicate în negocierile dintre Bruxelles și București au declarat pentru CursDeGuvernare că există o listă cu câteva dintre măsurile pregătite de Ministerul Finanțelor pentru reducerea cheltuielilor bugetare.
1, Înghețarea cheltuielilor cu personalul în 2025 și chiar reducerea acestora. Acest lucru ar putea însemna și disponibilizări, dacă proiectul de majorare a salariului minim la peste 4.100 de lei va fi implementat anul viitor.
Reamintim că grila salarială a bugetarilor este calculată pe baza coeficienților legați de salariul minim brut. Pe scurt, dacă va crește salariul minim brut, vor crește și salariile bugetarilor, ceea ce ar presupune ca, pentru înghețarea avelopei salariale, să se recurgă la disponibilizări.
Proiectul de lege inițiat de guvern pentru ca România să aibă un salariu minim brut egal cu jumătate din salariul mediu brut mai are nevoie doar de votul deputaților.
2, Modificarea sistemului de achiziții publice.
Guvernul a promis că va aplica standarde de cost în achizițiile publice pentru a opri contractele supraevaluate.
Autoritățile publice ar urma ca, începând din 2025, să realizeze achiziții la prețuri similare: de la pixuri și aparate medicale până la costurile de construcție pe metru pătrat pentru clădiri și drumuri.
De altfel, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate a scos deja la licitație în SEAP un contract cu o valoare maximă de 903 milioane de lei pentru achiziția de aparate portabile de ecografie și aparate de ultrasonografie pentru dotarea cabinetelor de medicină de familie din toate regiunile țării.
3, Reforma administrativă.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au mai promis la Bruxelles că vor aborda din nou problema reorganizării administrative. Despre modul în care se va face această reorganizare nu am putut afla mai multe detalii sigure. Una dintre propuneri este desființarea prefecturilor județene și numirea unui prefect regional. Instituțiile deconcentrate nu ar mai avea caracter județean, ci regional.
4, Valorificarea mai bună a fondului imobiliar al statului, prin vânzarea sau închirierea unor spații care nu sunt utilizate în prezent.
Măsuri fiscale probabile pentru 2025
În lista măsurilor propuse de România se regăsesc totuși și două măsuri fiscale solicitate imperativ de Comisia Europeană:
1. În primul rând, impozitarea microîntreprinderilor.
Ultima propunere trimisă la Bruxelles este ca aceste firme să fie impozitate cu 3% din venituri dacă cifra de afaceri este sub 450.000 de lei (88.500 de euro). Dacă se depășește acest prag, se va aplica impozitul pe profit de 16%. În prezent, pragul este de 500.000 de euro. Această măsură ține mai mult de PNRR decât de Mecanismul European de Stabilitate Financiară privind deficitul.
2, Eliminarea facilităților fiscale pentru forța de muncă și TVA.
În acest moment, anumite categorii de produse și servicii beneficiază de cote reduse de TVA, de 9% și 15%, în locul cotei standard de 19%. Guvernul dorește, totuși, să mențină TVA-ul redus de 9% pentru alimente.
