Cum au contribuit românii din Transilvania la realizarea Statuii Libertăţii
Ideea s-a născut la o cupă de şampanie, iar mulţi braşoveni, dar şi locuitori din alte zone ale Transilvaniei au cumpărat bilete de loterie pentru a ajuta la construirea statuii.
În 1865, politicianul activist Edouard René Lefebvre de Laboulaye şi sculptorul Frédéric-Auguste Bartholdi au mers la o serată. Printre cupele de şampanie au discutat despre politică, artă, despre simbolurile Americii. Au plecat cu ideea de a construi un monument în onoarea concepţiei americane asupra libertăţii, mai ales că se împlineau 100 de ani de la independenţa SUA. În final a fost realizată în colaborare cu Gustave Eiffel, cel care a ridicat celebrul turn care îi poartă numele, din Paris.
S-a făcut mare vâlvă. Trebuia să fie ceva măreţ, cum nu se mai văzuse până atunci, scrie casasfatului.ro. Francezii doreau să facă Americii un cadou cum nu se mai văzuse până atunci.
Sute de mii de lozuri pentru statuie
S-au făcut subscripţii publice şi loterii pentru strângerea de fonduri. Braşovenii au fost primii care au cumpărat bilete de loterie., , Ministrul de Interne a dat voie, cum anunţă ziarul oficial, senatorului şi noului academician Enric Martin să facă o loterie cu 300.000 sorţiuni (lozuri) de câte un francu, ca din venitul aceleia să se termine Statuia Libertăţii, pe care Francia voieşte să o dăruiască Staturilor Unite Americane“, scria în numărul 39 al, , Gazetei de Transilvania“, din mai 1879.
Ziarul se tipărea la Braşov, dar a fost distribuit în toată Transilvania de atunci pentru ca oamenii să cumpere cât mai multe bilete. Apoi, anunţul a apărut în tot Imperiul Austro-Ungar.
Statuia a fost terminată în 1884. Are 46 de metri şi jumătate, 125 de tone, iar faţa statuii o reprezintă pe mama scultorului Frederic Bartholdi. Anul următor a fost transportată până în SUA cu vaporul. Pentru acest lucru a fost demontată în 350 de piese şi aşezată în 214 lăzi. A durat patru luni reansamblarea pieselor de metal, mai scrie casasfatului.ro.
Statuia a fost amplasată în portul New York City, pe un piedestal proiectat de americanul Richard M. Hunt. Locaţia a fost aleasă de Bartholdi, care văzuse micuţa insulă numită Bedloe în acele vremuri, aflată în apropiere de insula Ellis.
Lozurile, modul în care se strângeau bani pentru scopuri caritabile
După construirea statuii, loteriile, mai ales cele particulare au devenit o adevărată modă. Se organizau mai ales la baluri şi petreceri câmpeneşti, iar banii strânşi erau folosiţi pentru ajutorarea nevoiaşilor şi orfanilor. Cu ajutorul loteriilor s-au construit biserici şi spitale, dar au fost ajutaţi şi artişti ajunşi în ruină.
Sursa:www.adevarul.ro