Cum încheie statele din regiune anul: România

Fondul Monetar Internațional (FMI) vede un avans de doar 1,9% din PIB pentru economia României în 2024, o prognoză semnificativ mai pesimistă decât cea din primăvară, când experții internaționali anticipau o creștere economică de 2,8% din PIB, reiese din raportul World Economic Outlook, publicat marți.

România ar urma astfel să înregistreze al doilea cel mai slab rezultat din regiune, după Ungaria, pentru care FMI vede o creștere de doar 1,5% din PIB. (Conform metodologiei FMI, Cehia este considerată o economie avansată).

Polonia, în schimb, ar urma să înregistreze un avans de 3% din PIB în 2024, respectiv 3,5% din PIB în 2025. Pentru România, creșterea din 2025 a fost revizuită la 3,3% din PIB (în scădere față de prognoza din primăvară, de 3,6% din PIB).

Doar Ucraina ar urma să aibă un deficit de cont curent mai mare decât România

În ceea ce privește inflația, Fondul vede un avans mediu al prețurilor de 5,3% în acest an, respectiv o creștere de 3,6% în 2025. Șomajul se va menține constant, la 5,6% în acest an, urmând să coboare la 5,4% anul viitor, potrivit noilor estimări.

Deficitul de cont curent prognozat se ridică la 7,5% din PIB pentru 2024, respectiv 7% din PIB anul viitor, nivel întrecut în regiune doar de Ucraina. Pentru Polonia, Fondul vede un excedent de 0,8% din PIB anul acesta.

Deficitul de cont curent al României început să crească vertiginos din 2021, pe fondul dezechilibrului balanței comerciale. Serviciile nu au reușit să anuleze discrepanțele tot mai mari dintre importurile și exporturile de mărfuri.

”În opinia noastră, deficitul mare este o problemă structurală care reflectă mai mulți factori, inclusiv lipsa de competitivitate a sectorului de export al României și un curs de schimb supraevaluat. Politica fiscală foarte relaxată a guvernului a agravat problema, alimentând o cerere puternică de importuri”, au comentat și specialiștii Capital Economics, pe această temă.

Deficitul de cont curent a urcat în august la 17,8 miliarde de euro, în creștere cu 29,1% față de aceeași perioadă din 2023, în contextul în care avansul importurilor nu a putut fi ținut în frâu de exporturi și servicii, potrivit celor mai recente date publicate de BNR. Excedentul generat de servicii a scăzut cu 9,6% în primele opt luni din 2024, față de aceeași perioadă din 2023, la 8,14 miliarde de euro.

Un deficit mare de cont curent poate crea probleme în momente de criză

În mod normal, deficitul de cont curent apare în rândul statelor foarte bogate sau foarte sărace, statele emergente având în mod obișnuit excedent de cont curent.

În primele șase luni din 2024, România a avut un deficit de cont curent de două ori mai mare (11,8 miliarde de euro) decât excedentul Poloniei (5,2 miliarde de euro), reiese din cele mai recent date Eurostat.

O balanță externă dezechilibrată poate crea probleme în momente turbulente, când capitalul are tendința să se retragă către economii mai sigure.

”România a beneficiat de un apetit global favorabil pentru risc în ultimul an, ceea ce a susținut fluxurile de capital și a ajutat-o să-și finanțeze deficitele gemene. Totuși, o schimbare a sentimentului ar putea face rapid finanțarea externă mai dificilă și ar putea pune presiune asupra României să își reducă dezechilibrele într-un timp scurt”, avertizează economiștii citați.

Noua prognoză FMI, mai ”optimistă” decât altele. Doar Guvernul are o estimare mai mare

La sfârșitul lunii septembrie, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a înrăutățit la rândul său estimările privind evoluția economiei românești în 2024, pe fondul scăderii cererii externe care a afectat industria, dar și sectorul IT.

Conform celor mai recente prognoze ale BERD, PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 1,4% în acest an, în scădere față de estimarea de 3,2% avansată în luna mai.

Agenția de rating Moody’s a revizuit, la rândul său, în scădere prognoza de creștere economică pentru România, de la 2,8% la 2% în 2024.

ING a revizuit prognoza de creștere economică pentru România, de la 2% din PIB la 1,3% din în acest an.

Și economiștii Erste au decis să-și amendeze prognoza, de la 2,6% la 1,9% din PIB.

Cu o prognoză de creștere economică mai mică de 2% din PIB, România va avea în 2025 cea mai slabă performanță din regiune ”deoarece trebuie să implementeze cel mai mare pachet de ajustare fiscală”, reiese și dintr-un raport UniCredit Bank.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a anunțat marți prognoza de creștere pentru 2024 de la 3,4% din PIB la 2,8% din PIB.

(Citește și: ”Cristian Grosu / Planul fiscal: Bizarerie și extaz. Pentru antreprenori și manageri”)

(Citește și: ”Deficitul de cont curent, cu 30% mai mare decât în 2023 – România, singura țară din regiune cu o atât de vulnerabilă”)

***