UE se pregătește pentru 4 ani cu Donald Trump

Cei 27 șefi de state și de guverne din UE, reuniţi la un summit la Budapesta, au convenit vineri un vast plan de reforme inspirat de raportul lui Mario Draghi, în vederea unei relansări a economiei europene, ameninţată de un război comercial cu SUA conduse de Donald Trump.

Reuniunea de la Budapesta a ajuns la un consens cu privire la necesitatea de a stimula creșterea economică și productivitatea, în fața protecționismului „America first” ce amenință Uniunea.

Problema finanțării și poziționarea statelor membre

Liderii UE au recunoscut vineri ”urgenţa unei acţiuni decisive” într-o ”Declaraţie” ce reia principalele idei ale lui Mario Draghi, printre care aprofundarea pieţei unice, Uniunea Pieţelor de Capital, implementarea unei politici comerciale care să apere interesele europene, simplificarea reglementărilor.

Cei 27 rămân însă vagi în privinţa problemelor bugetare, scrie AFP. Cei 27 recunosc că vor trebui să mobilizeze ”atât finanţări publice, cât şi private” şi afirmă că vor să ”exploreze toate instrumentele şi mijloacele”, o menţiune controversată, ce a provocat discuţii lungi.

Germania şi alte ţări ”frugale” exclud orice recurs la o nouă îndatorare comună, în pofida succesului planului istoric de relansare economică post-Covid în valoare de 800 de miliarde de euro iniţiat în 2020. Ele ar putea însă să ia în calcul finanţări publice prin bugetul UE sau să recurgă mai mult la Banca Europeanjă de Investiţii (BEI).

Accentul se va pune pe finanţările private care să mobilizeze economiile europenilor către nevoile întreprinderilor şi asupra doborârii barierelor naţionale care împiedică crearea unei adevărate Pieţe Financiare Interne.

Dincolo de această ”Declaraţie” de principiu de la Budapesta, statele membre riscă să se împotmolească în dezbateri interminabile.

În afară de problema finanţării, interesele lor sunt divergente în privinţa Uniunii Pieţelor de Capital, o problemă recurentă a summiturilor europene. Înfiinţarea unei Uniuni a Telecomunicaţiilor, Energiei sau Industriilor Apărării este de asemenea blocată de mai mulţi ani.

Pact Industrial Verde – propus în primele 100 de zile după ianugurarea noii Comisii

Mario Draghi, prezent la Budapesta, a vorbit din nou despre imperativul creșterii economice cu ajutorul unor investiţii masive în inovaţia digitală, tranziţia verde şi industrile apărării, prezentând principalele măsuri din raportul său.

”De atunci (de la publicarea raportului – n.red.), urgenţa de a produce rezultate a crescut”, a declarat Ursula von der Leyen, care a promis să se sprijine pe concluziile lui Mario Draghi.

Ea a enumerat printre priorităţile sale o reducere a birocraţiei în favoarea întreprinderilor, mai ales a start-up-urilor, şi înfiinţarea unei Uniuni a Economisirilor şi Investiţiilor pentru a ajuta întreprinderile să-şi finanţeze nevoile în domeniul cercetării şi dezvoltării.

Ursula von der Leyen a promis să propună ”în primele 100 de zile” ale noului său mandat un Pact Industrial Verde în vederea susţinerii decarbonatării industriei.

„Mario Draghi a lansat un apel clar la un salt european. Europa are nevoie de o modernizare fundamentală pentru a rămâne competitivă”, a spus și cancelarul german Olaf Scholz.

”Acesta este un moment de trezire strategică a europenilor”, a declarat ministrul francez însărcinat cu Europa, Benjamin Haddad.

Însă dincolo de declaraţiile de principiu, divergenţele punctelor de vedere rămân profunde în numeroase subiecte, mai ales cu privire la finanţările publice de mobilizat.

Gazda summitului, prim-ministrul ungar Viktor Orbán, un aliat al lui Trump și aflat în mod obișnuit în dezacord cu Bruxelles-ul și cu mulți dintre colegii săi lideri ai UE, a declarat că nu au existat „dezacorduri puternice” deoarece „suntem în deplin acord cu privire la competitivitate”.

Confruntându-se cu niveluri de creștere mai scăzute decât SUA și China, cu o productivitate inferioară și cu o cotă din ce în ce mai mică din comerțul mondial, obiectivul comun este de a „face Europa măreață din nou”, a spus Orbán.

Premierul italian, Giorgia Meloni, a declarat în debutul reuniunii: „Nu întrebați ce pot face SUA pentru voi, întrebați ce ar trebui să facă Europa pentru ea însăși. Europa trebuie să găsească un echilibru. Știm ce avem de făcut”.

Președintele Parlamentului European, Roberta Metsola, a declarat despre competitivitate că „nu este doar un cuvânt la modă … Dacă am fi avut aceeași creștere ca SUA de la începutul secolului, Europa ar fi avut cu 11 milioane mai multe locuri de muncă. Nu putem reacționa doar la alegerile din SUA, trebuie să acționăm”.

Mario Draghi, la summit

Tabloul schiţat de Mario Draghi este însă sumbru: economia UE rămâne în urma SUA şi îşi creşte în mod periculos dependenţa faţă de China pentru aprovizionarea cu materii prime şi tehnologii strategice. Venitul pe cap de locuitor a crescut de aproape două ori mai mult în SUA faţă de UE începând din anul 2000, subliniază fostul preşedinte al BCE.

Acesta estimează că blocul comunitar are nevoie de investiţii cuprinse între 750 şi 800 de miliarde de euro pe an, o sumă impresionantă în condiţiile în care bugetul plurianual al UE pentru întreaga perioadă de şapte ani 2021-2027 este de 1.074,3 miliarde de euro.

Investiţii de o asemenea anvergură ar fi o provocare majoră pentru statele membre, mai ales într-o perioadă când încearcă să îşi reducă îndatorarea şi deficitele bugetare. Războiul din Ucraina, ajutorul financiar şi militar oferit acesteia şi înlocuirea energiei ruseşti cu surse mai scumpe alimentează presiunile asupra bugetelor şi economiei statelor UE, confruntate cu scăderea competitivităţii în contextul concurenţei chineze şi a celei americane.

„Recomandările din acest raport deja erau urgente, ţinând cont de situaţia economică în care ne găsim astăzi. Ele au devenit încă şi mai urgente după alegerile americane”, a subliniat el la sosirea la summit.

„Fără nicio îndoială că preşedinţia lui Trump va marca o mare diferenţă în relaţiile dintre SUA şi Europa”, anticipează Draghi, după ce preşedintele ales al SUA a promis în campania electorală că va diminua deficitul comercial înregistrat de SUA în relaţiile cu UE prin creşterea taxelor vamale asupra produselor europene.

Fără schimbări radicale, UE va trăi „o agonie lentă”, avertizase deja Mario Draghi în septembrie. În raportul său de circa 400 de pagini prezentat atunci, el sublinia că Europa trebuie să îşi relanseze creşterea prin investiţii masive în inovaţia digitală, în tranziţia ecologică şi industria de apărare.