Unde e România între între primele 500 de companii

Primii 500 de jucători din Europa Centrală și de Est (ECE) au raportat o cifră de afaceri și o forță de muncă mai mari în 2023 dar o scădere a profitului net, în contextul în care regiunea a înregistrat cea mai slabă rată de creștere din acest secol, de doar 0,7% din PIB, relevă studiul CEE Top 500, realizat de Coface.

”După ani de rezistență, întreprinderile din regiune s-au confruntat cu provocări semnificative din cauza contractării cererii interne și externe, a inflației ridicate, a costurilor în creștere și a tensiunilor geopolitice. Această tendință persistă în prezent, deși cererea internă a revenit în mare măsură, iar inflația a ajuns la un nivel mai scăzut”, notează specialiștii Coface.

Printre cele mai importante concluzii ale studiului:

Polonia conduce clasamentul celor mari jucători din regiune, cu 184 companii, fiind urmată de Republica Cehă (69 companii) și Ungaria (62 companii);

România ocupă locul 4 în clasament cu un număr de 54 de companii, cu 6 companii mai puțin decât în ediția precedentă; Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%;

Profitul net în rândurile celor 500 de companii a scăzut cu 17,4% din cauza creșterii costurilor operaționale și a cererii mai slabe;

Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic, în mod tradițional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creștere modestă a cifrei de afaceri la nivel regional;

Regiunea ECE a înregistrat cea mai slabă rată de creștere din acest secol, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,7% în 2023.

„Regiunea CEE s-a confruntat cu provocări economice fără precedent în 2023 cu o combinație de inflație ridicată și cerere slabă a consumatorilor care afectează chiar și cele mai mari companii”, a declarat Jarosław Jaworski, CEO Coface Europa Centrală și de Est.

Cifra de afaceri totală a tuturor celor 500 de companii a crescut ușor cu 2,5%, până la 1,1 trilioane de euro. Profitul net agregat a scăzut cu -17,4% la 44,9 miliarde de euro. În plus, aceste companii au angajat 2,4 milioane de oameni (+1% față de anul precedent).

Polonia conduce clasamentul, iar sectorul auto este fruntaș

Polonia ocupă primul loc, PKN Orlen consolidându-și poziția de top printr-o creștere de 34% a cifrei de afaceri, după o accelerare cu 111% în anul precedent. Primele zece poziții includ, de asemenea, nume consacrate precum Skoda Auto din Cehia (a 2-a), compania multinațională de petrol și gaze MOL Ungaria (a 3-a), retailerul Jeronimo Polska (a 4-a), compania poloneză de energie PGE (a 5-a) și MVM Energetika din Ungaria (a 6-a). ) Dintre acestea, doar companiile maghiare au înregistrat o scădere a cifrei de afaceri, în timp ce restul au generat venituri mai mari decât în anul precedent. Volkswagen Slovacia (poziția a 8-a) a revenit în top 10, în timp ce alte companii de automobile au înregistrat o cifră de afaceri mai mare în contextul creșterii prețurilor, urcând astfel in top.

Printre cei nou-intrați în Top 10 se numără filiala slovacă a Volkswagen, compania de jocuri de noroc deținută de stat polonez Totalizator Sportowy (a 7-a), precum și comercianții de energie electrică polonezi ENEA (a 9-a) și Tauron Polska Energia (a 10-a), fiecare realizând o creștere de două cifre a cifrei de afaceri.

România ocupă locul 4 în clasament cu un număr de 54 de companii

A patra cea mai semnificativă țară în clasament este România cu 54 de companii, adică cu șase mai puține decât în ediția anterioară.

Comparativ cu 2022, veniturile la cele mai mari companii din România au scăzut cu 6,9%, în timp ce profitul net a scăzut cu 21,5%.

Cifra de afaceri agregată s-a ridicat la 97,8 miliarde de euro în 2023, în timp ce evaluarea medie Coface a atins 7,0, cel mai înalt nivel dintre țările ECE analizate, evaluare pe care România o împarte cu Croația.

Mineralele, chimicalele, petrolul, materialele plastice și industria farmaceutică constituie cel mai mare sector românesc în top, deoarece deține cea mai mare pondere în ceea ce privește cifra de afaceri generată (27%).
Urmează comerțul nespecializat, precum și auto și transporturi, ponderea în cifra de afaceri ajungând la 20,8%, respectiv 17,0%.
Mineralele și auto sunt, de asemenea, sectoare cu o reprezentativitate mare a mediului de afaceri românesc în acest top.

Analiză sectorială: revenirea industriei auto

Spre deosebire de anii precedenți, nu toate sectoarele au înregistrat creșteri ale cifrei de afaceri în 2023. Sectoarele care au întâmpinat dificultăți includ industriile consumatoare de energie precum metalele, hârtia și lemnul, precum și utilitățile și serviciile publice.

După trei ani, sectorul auto și transporturi a revenit pe primul loc, cu o creștere de 16,8% a cifrei de afaceri și cu 40,8% a profitului net, susținut de creșterea vânzărilor de mașini. 2023 a fost o provocare pentru gospodării și întreprinderi care și-au limitat cheltuielile pentru bunuri de folosință îndelungată, dar nu și pentru vehicule. Vânzările de mașini din UE au crescut pentru prima dată din 2019.

Sectorul mineralelor, chimicalelor, petrolului, materialelor plastice și farmaceutic, în mod tradițional cel mai mare, a căzut pe locul doi în acest an, cu o creștere modestă a cifrei de afaceri, dar cu o scădere cu 42,8% a profitului net, în condițiile în care companiile de petrolul și gaze din Europa Centrală și de Est s-au confruntat cu marjele de rafinare dificile pe fondul fluctuațiilor prețurilor petrolului și scăderii prețurilor la gaze naturale. Comerțul nespecializat a intrat în primele trei poziții, susținut de redresarea cererii de consum pe fondul șomajului scăzut și a creșterii salariilor.

„Creșterea cifrei de afaceri a celor mai mari companii din regiunea ECE a fost moderată (+2,5%) anul trecut, dar totuși mai puternică decât evoluția slabă a PIB-ului (+0,7%). În 2024 și 2025, economiile regionale vor cunoaște o îmbunătățire datorită redresării consumului gospodăriilor. Cu toate acestea, companiile se vor confrunta în continuare cu numeroase provocări. Situația externă rămâne principala amenințare, limitând producția și exporturile regiunii în timp ce piețele interne tensionate determină un grad scăzut de ocupare a locurilor de muncă vacante chiar și cu salarii mai mari”, explică Grzegorz Sielewicz, economist Șef Regional pentru Europa Centrală și de Est.