Guvernatorul Isărescu: Ne așteptăm la un plan de corecție coerent

Banca Națională a României (BNR) se așteaptă de la noul guvern la un plan de corecție coerent, cu sprijin politic puternic și acceptat social, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, luni, adăugând că este în favoarea unei reduceri graduale a deficitului bugetar, altfel România ar putea intra într-o recesiune puternică.
Guvernatorul BNR a punctat totodată că traiectoria datoriei publice, care este estimată să depășească 60% din PIB în următorii ani, este firească având în vedere nivelul ridicat al deficitului bugetar, de circa 8% din PIB, superior celui al avansului PIB (de sub 2% din PIB).

”Ne așteptăm la un plan de corecție coerent, cu sprijin politic puternic pentru că orice corecție, orice ajustare înseamnă, pe undeva, o strângere a curelei. Să reduci deficitul extern ca și deficitul public înseamnă că îți adaptezi consumul intern la nivelul producției.
Pe de altă parte, știm foarte bine că nu orice strângere a curelei este dureroasă. Se poate concepe și o strângere a curelei cu o dietă sănătoasă și atunci și durerea este mai mică și efectul este mai bun.
Acest mix de politici fiscal-bugetare și de venituri – îl așteptăm și în funcție de el vom defini politica monetară pentru că o combinație politică monetară-politică fiscală nu se discută la general (…)
Deci cam asta așteptăm, un program credibil de la noul guvern de corecție macroeconomică. Să fie și sprijinit politic, acceptat social și coerent din punct de vedere macroeconomic ca să ne putem cupla la el”, a comentat Mugur Isărescu luni, cu ocazia lansării Raportului asupra inflației – noiembrie.

Cu privire la impactul pe care planul de corecție al deficitului îl va avea asupra politicii monetare, guvernatorul BNR a comentat că trebuie văzut exact pachetul de măsuri, pentru ca Banca Națională să se poată adapta la ele. ”Majorarea TVA are impact inflaționist, se duce în prețuri imediat”, a declarat el.

Dinamica și dimensiunea deficitului, acolo e problema

”8% este deja un deficit extern foarte mare. O țară poate să trăiască, dar chinuit, mult mai chinuit cu deficite de asemenea amploare. Pe de altă parte, noi putem să concepem (…), mă refer la noi românii, un program de ajustare treptată (…) cu o evitare a scăderii nivelului de trai, dar nu cu creșteri de 16% a veniturilor brute sau nete sau reale. Asta nu se mai poate face.
Dacă datoria se menține la sub 60% ne permitem. Dinamica, repet și dimensiunea deficitului, acolo e problema. Ca lucrurile să intre pe o corecție credibilă, trebuie ca dinamica deficitului să fie 8%, 7%, 6%, dinamica să fie în jos”, a mai precizat guvernatorul.

El a adăugat că datoria publică nu are cum să scadă ca procent din PIB, atâta vreme cât deficitul bugetar este mai mare decât creșterea economică.

”Nici nu se poate altfel. Atâta vreme cât ai un deficit public mai mare decât creșterea economică, datoria publică crește. Și noi o să avem. Dacă am fi în stare, asta ar însemna o recesiune dură în România, să reușim de la 8% la 3% sau 2%, nu mai crește datoria publică, dar până atunci o să crească (…)
Observ această aruncare a problemei spre finanțare și datorie publică. Sursa datoriei publice și problemele de finanțare sunt legate de deficit. În momentul în care ai un deficit public ce facem? Ne permitem să creăm o criză majoră, să nu-l finanțăm? S-ar putea să avem problemele din anii ’90. Vorbiți cu o persoană care în anii ’90 umblam după o sută, două de milioane de dolari în mod disperat și datoria publică era aproape zero și deficitul public nu știu dacă ajungea la 3%. Problema este dinamica și mărimea deficitului public”, a mai comentat Mugur Isărescu.

Proiecția de inflație pentru 2024, revizuită în sus cu 0,9 puncte procentuale, la 4,9%

Conform noului Raport asupra inflației, rata anuală a inflației se va plasa la 4,9% în decembrie 2024, va atinge la finele anului viitor limita superioară a benzii de variație a țintei (3,5%) și va coborî la 3,3% la orizontul proiecției (septembrie 2026).

Comparativ cu prognoza din Raportul asupra inflației din luna august, rata anuală a inflației IPC se situează la valori mai ridicate pe tot intervalul proiecției, în special până în trimestrul III 2025.

La sfârșitul anului curent, ajustarea este de 0,9 puncte procentuale, în principal pe seama evoluțiilor mai nefavorabile pe segmentul alimentelor, îndeosebi grupa LFO – legume, fructe, ouă – (ca efect al condițiilor meteorologice adverse), dar și cea a alimentelor procesate, la care se adaugă revizuiri ascendente ale dinamicii prețurilor la energie electrică și tutun.

În a doua parte a intervalului proiecției, inflația headline este ușor revizuită în sus (cu 0,1 puncte procentuale, atât în decembrie 2025, cât și la orizontul prognozei anterioare, iunie 2026).

Balanța evaluată a riscurilor sugerează posibile abateri în sus ale inflației de la traiectoria proiectată în scenariul de bază, în special în cazul materializării unor noi șocuri adverse de natura ofertei, mai precizează specialiștii BNR.