Industria romanească si-a accelerat scăderea în T3/2024

În primele nouă luni ale anului, producția industrială a scăzut cu -1,7%, ca serie ajustată sezonier, în principal datorită scăderii cu 5,1% a producției de utilități (energie electrică, termică și gaze), industriei prelucrătoare (-2%) și industriei extractive (-1%).

În septembrie productia industriala a scăzut cu 0,1% față de luna anterioară si cu 3,6% fată de septembrie 2023. Cea mai mare scădere în septembrie a fost în sectorul minier (-3,3% lună/lună și -4.1% an/an), industria prelucrătoare a fost constantă față de august și în scădere cu 3,7% față de septembrie 2023 iar producția de energie s-a redus cu 0,5% (lună/lună) și -2,8% (an/an).

O revenire a industriei în cursul anului viitor depinde de redresarea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali din zona euro, deoarece cererea internă s-ar putea să slăbească din cauza măsurilor din programul de ajustare fiscală. Indicatorii de încredere, atât pe plan intern cât și extern, arată faptul că industria prelucrătoare se va contracta în continuare, deși ritmul de scădere decelerează.

Datele trimestriale arată că producția industrială a scăzut în T3/2024 cu 2% față de T2/2024 și cu 3,1% față de T3/2023, scădere mai puternică față de trimestrul anterior, în T2/2024, contracțiile fiind de 1,2% trim/trim și de 1,2% față de T2/2023.

Evoluția slabă a sectorului industrial din Germania, afectează în special producția industriei prelucrătoare din România, având în vedere dependența de piețele externe. Iar perspectivele din viitorul apropiat sunt din păcate sumbre, economia zonei euro fiind la limita dintre stagnare și recesiune.

Unele ramuri, mari consumatoare de energie, cum ar fi industria chimică, a celulozei și hârtiei, au benefciat de reducerea prețurilor la energie, dar care sunt încă foarte mari în comparație cu concurența non-UE. Cele mai afectate sectoare sunt cele cu valoare adăugată mică, precum confecțiile, cablajele auto, marochinărie, care scad acacelerat și din cauza majorărilor salariale.

Indicele BCR România Manufacturing PMI (Indicele directorilor de achiziții)  a crescut în octombrie, dar a rămas sub pragul de 50 fără modificări, indicând o contracție mai ușoară comparativ cu luna precedentă.

Componenta de producție a Indicatorului Sentimentului Economic (ESI) s-a îmbunătățit în octombrie de la nivelurile scăzute din septembrie, ca urmare a așteptărilor generate de comenzile noi.

Cititi și: Avem de reconstruit un sector economic: industria chimică e responsabilă de 42% din dezastruosul deficit comercial. Asta în condițiile în care avem resurse

***