Austria își relaxează opoziția față de extinderea Schengen

Veto-ul austriac la adresa primirii României și Bulgariei cu granițele terestre în spațiul Schengen dispare sub președinția maghiară a Consiliului UE, scrie publicația austriacă Die Presse.

Vinerea viitoare, ministrul de interne austriac Gerhard Karner urmează să se întâlnească la Budapesta cu omologii român și bulgar, Cătălin Predoiu și Atanas Ilkov, iar totul indică faptul că blocada austriacă va lua sfârșit.

În cazul în care Gerhard Karner îşi va da acceptul final, miniştrii de interne din UE vor putea decide, în cadrul Consiliului JAI din 12 decembrie, în unanimitate deschiderea graniţelor în faţa celor două state sud-est-europene.

Întâlnirea de la Budapesta este descrisă de ministrul austriac de interne ca fiind ”următorul pas” către integrarea totală a României și Bulgariei în spațiul Schengen, scrie și Der Standard.

După ce, ani la rând, Austria a blocat accesul României și Bulgariei în Schengen, acum Ministerul de Interne de la Viena spune că cele două state est-europene ”au răspuns în ultimele luni solicitărilor și îngrijorărilor exprimate de Austria”. Concluzia ministerului este: ”situația s-a îmbunătățit în mod semnificativ”.

Austria cere totuși ”angajamente suplimentare” din partea României și Bulgariei

Întâlnirea de la Budapesta este acum despre un „pachet total”. Este important să se ia angajamente suplimentare pentru a garanta protecția frontierelor externe Schengen și lupta împotriva contrabandei, mai precizează Der Standard.

Agenția UE pentru protecția frontierei, Frontex, a anunțat o triplare a forțelor în Bulgaria. Extinderea tehnică a frontierelor externe – de exemplu cu detectoare de mișcare, camere termice, detectoare, nave de patrulare și vehicule de teren – este susținută de Comisia UE cu 130 de milioane de euro.

Ministrul de Interne Karner spune: „Vetoul a fost și este important. Numărul migranților ilegali prin aceste țări este în scădere masiv. Aceasta înseamnă că suntem pe calea cea bună, dar nu am ajuns încă la capătul acestei căi. Preocupările noastre și cererile de combatere a traficului de persoane și a migrației ilegale sunt acum luate în serios. Vom continua pe această cale.”

Ce vrea Austria: scăderea cu 30% a trecerilor ilegale de frontieră în UE

Factorul decisiv pentru ca Austria să renunțe la veto este scăderea cu 30% a trecerilor ilegale de frontieră în UE, mai scrie Der Standard.

Migrația către UE prin Balcani a scăzut brusc – cu 62 la sută, potrivit Ministerului de Interne. În septembrie și octombrie, au fost doar 2.000 de rețineri la granița de est a Austriei – în 2023 erau 11.250, în 2022 încă 28.000.

Numărul cererilor de azil de la migranții care au intrat în UE prin Bulgaria și au venit ulterior în Austria a scăzut și el cu peste 40 la sută, iar în cazul României cu peste 70 la sută.

În chestiunea Schengen, presiunea din partea altor state UE asupra Austriei a fost importantă pentru schimbarea opticii. Austria era deja izolată în această chestiune începând cu noiembrie 2022. Partidul Popular European (PPE), de care aparține ÖVP, s-a pronunțat în repetate rânduri în unanimitate în favoarea „aderării cât mai curând posibil” a României și Bulgariei la Schengen.

În octombrie anul acesta, ministrul de Finanțe Magnus Brunner (ÖVP) a produs o surpriză: în pledoaria sa pentru funcția de Comisar UE pentru Migrație, a susținut admiterea deplină a Bulgariei și a României în spațiul Schengen – contrar liniei guvernamentale anterioare de la Viena.

(Citește și: ”Viktor Orban în PE – cere primirea în Schengen terestru a României și Bulgariei în 2024”)

***