Lohnul industrial urmează soarta sectorului textilelor. Și sunt baza exportului

În industria prelucrătoare se constată o scădere a activității în ultimii ani fiind afectată o bună parte din industria automotive, în special partea care se bazează pe producția de piese și subansamble destinate exportului, și care se caracterizează prin valoare adăugată mică. Este cazul fabricilor de cablaje auto și producție de piese, la care costul cu manopera este determinant pentru obținerea de profit.
Schaeffler, Leoni, Yazachi, Draxlmaier și Fujikura își reduc activitatea, sau chiar vând.

În ansamblul ei, industria României înseamnă circa 20% din economia țării – cu trend puternic de scădere din 2018 încoace – iar produsele industriale contează pentru trei sferturi din exporturile totale de bunuri.

La începutul anului, în industrie erau angajate aproape un milion de persoane, iar avansul sau dimpotrivă contracția sectorului depinde în mare parte de evoluția economiei zoeni euro, pentru că cea mai mare parte a bunurilor sunt exportate în Germania, Italia și Franța.

Nu mai putem ”vinde” salarii mici

Una dintre industrii, care se dezvoltase putenic, a fost cea a cablajelor auto, și care la fel ca industria confecțiilor este în declin pronunțat din cauza valorii mici adăugate.

Marii producători internaționali specializați în cablaje și care deschiseseră fabrici în România: Leoni, Yazachi, Draxlmaier și Fujikura își reduc activitatea.

În industria prelucrătoare sectorul automotive este cel mai dezvoltat, contribuind pe ansamblu cu aproximativ 10% la formarea PIB. Cea mai mare parte este reprezentată însă de fabricarea de piese și componente necesare destinate exportului în țările dezvoltate din Uniunea Europeană.

Trendul negativ din industrie este amplificat de stagnarea economică a principalilor parteneri comerciali din UE dar și a scăderii competitivității cauzate de creșterea costurilor de producție.

Acest lucru se poate observa din scăderea cifrei de afaceri din ramura producției de bunuri intermediare care în mare parte sunt destinate exportului după ce au suferit un anumit grad de prelucrare în țară. Lan fel ca și în cazul industriei confecțiilor, marile companii își mută producția în țări unde costul cu forța de muncă este mai redus.

Cel mai mare producător de cabluri, achiziționat de o companie chineză

Pachetul majoritar de acțiuni al Leoni a fost achiziționat în acest an de către compania chineză Luxshore.

Leoni are activități în România începând din 2000, având aproximativ 12.000 de angajați în 2024. Compania are unități de producție la Arad, în Bistrița și la Pitești. Alte „fabrici satelit” au fost deschide în Beiuș, Luduș, Marghita și Bumbești-Jiu.

În total, Leoni are 10 fabrici în România, cu o suprafață totală de producție de 180.000 mp.

Continuarea producției la aceste fabrici este pusă sub semnul întrebării, unitățile industriale din Asia având un avantaj incontestabil constând în prețurile energiei și al costului cu forța de muncă.

Yazaki a închis fabrica din Buzău

O altă companie importantă specializată în cablaje și echipamente electrice pentru industria auto, Yazaki, a închis la finele anului trecut fabrica din Buzău care avea peste 400 de angajați și a anunțat că restructurează fabrica din Ploiești. Yazaki mai deține în România două fabrici, la Brăila și Caracal. Anul trecut compania a raportat un profit net de peste 100 milioane lei.

Și producătorii de piese își reduc activitatea

Schaeffler România, a treia cea mai mare companie din judeţul Braşov, cu o cifră de afaceri de 3,9 mld, lei în 2023 şi 4.900 de angajaţi ia în calcul un program de plecări voluntare, în condiţiile în care compania arată că „mediul de afaceri în care operăm rămâne provocator, afectând divizia noastră de rulmenţi şi soluţii industriale“.

În 2023, profitul net raportat de companie s-a redus cu 60%, la numai 36 mil. lei, în timp ce cifra de afaceri a crescut cu 11% la 3,9 mld. lei, conform datelor publice.

Datele pentru industrie, pesimiste – urmează trendul competitivității europene: scade gradul de utilizare a capacităților de producție

Industria prelucrătoare în ansamblu suferă din cauza reducerii comenzilor, lucru evidențiat de gradul de utilizare a capacităților de producție.

Sectorul este afectat pe de o parte de creșterea prețurilor la energie și costurilor cu forța de muncă.

Productivitatea muncii este în scădere față de perioada prepandemică, ceea ce reduce din competitivitatea industriei românești.

Din totalul producției unităților încadrate la fabricarea echipamentelor electrice, o mare parte din activitate constă în operațiuni de complexitate redusă, în care costul manoperei este important în costul de producție. Odată cu creșterea salariilor, numărul de comenzi se reduce, iar investitorii se uită spre țări unde mâna de lucru esyte mai ieftină.

Exemplul industriei confecțiilor – unde lohn-ul s-a mutat și a dezmembrat sectorul

Lohn-ul industrial și evoluția sa pare să respecte, cu fidelitate, soarta lohn-ului din sectoril confecțiilor, la mare preț în urmă cu 2-3 decenii.

Industria confectiilor s-a prăbușit pur și simplu, principala cauză fiind creșterea rapidă a salariilor și concurența venită din țările unde productivitatea e mai ridicată. Astfel, doar în 2023, numărul de salariați din industria confecțiilor, marochinărie și încălțăminte a scăzut cu 8.000 iar numărul firmelor a scăzut cu aproape 10%. Pe ansamblu, cifra de afaceri s-a contractat cu 6%. Iar procesul de migrarea a producătorilor și retailerilor de îmbrăcăminte și încălțăminmte către state din Asia și Africa de Nord, în afara UE unde sunt salarii mai mici continuă.

***