Cum simt statele din Europa Centrală și de Est declinul economiei germane. Perspective sumbre pentru și pentru 2025

Economiile Poloniei și României au frânat în T3/2024, deoarece la cererea slabă a consumatorilor s-a adăugat stagnarea din Germania, fenomen resimțit în întreaga regiune a Europei Centrale și Est (ECE)

PIB-ul Poloniei s-a contractat neașteptat cu 0,2% în al treilea trimestru, față de trimestrul precedent, economiștii estimând anterior că va crește cu 0,3%. În România economia a stagnat în T3/2024, deoarece consumul nu a reușit să contracareze investițiile publice în lucrări de infrastructură și majorarea ajutoarelor sociale. Slovacia a înregistrat o expansiune economică de 0,3%, identică cu cea din trimestrul trecut.

Economiile din estul Europei au mizat pe consumul intern ca pe un colac de salvare pentru a rămâne pe linia de plutire, deoarece Germania, principalul partener comercial al regiunii, este află pe punctul de a intra în recesiune. Iar prognoza s-ar putea înrăutății dacă președintele ales al SUA, Donald Trump, își va pune în aplicare planul anunțat în campanie de a majora tarifele vamale la importurile din UE.

Ungaria a intrat în recesiune

Tendința este evident și în alte părți ale regiunii. În timp ce Cehia a reușit să avanseze în al treilea trimestru, Ungaria a intrat contrar estimărilor în recesiune, din cauză că consumul intern nu a reușit să compenseze scăderea puternică a producției industriale, potrivit datelor publicate în ultima lună.

Cererea consumatorilor a scăzut în Polonia, cea mai mare economie din regiune, care s-a bazat în ultimul timp pe cheltuielile de consum ale gospodăriilor populației. Jon Eastick, directorul financiar al celei mai mari piețe de pe internet din Polonia, Allegro.eu S.A., a declarat pentru Bloomberg că trebuie să cheltuiască mai mult pe publicitate pentru a susține creșterea pe fondul slăbirii neașteptate a cererii.

Pe măsură ce regiunea iese din perioada caracterizată de cea mai mare inflației din ultimul sfert de secol, economiștii consideră că o mare parte din populație economisește în vederea efectuării unor achiziții mai costisitoare. În Polonia, de la începutul anului depozitele bancare ale persoanelor fizice s-au majorat de la începutul anului până în septembrie cu 7,4%, iar fondurile de investiții au raportat majorarea activelor în fiecare lună din acest an.

„Un risc major”

„Polonezii, în ciuda îmbunătățirii situației financiare și a pieței muncii favorabile, aleg să își restrângă cheltuielile preferând în schimb să economisească în perioade de incertitudine”, arată Monika Kurtek, economist șef la Bank Pocztowy, într-o notă, adăugând că cifrele pentru trimestrul al treilea sunt „dezamăgitoare”.

Perspectivele economice ale Ungariei sunt sumbre, potrivit lui Andras Savos, președintele Camerei de Comerț Germano-Ungare. Un sondaj realizat de organizație a evidențiat că doar 9% dintre companiile germane din Ungaria se așteaptă la o creștere a activității , în timp ce 51% prevăd o contracție. Întoarcerea lui Trump la Casa Albă ar putea înrăutăți perspectivele dacă va izbucni într-adevăr un război comercial.

„Este de așteptat ca majorarea tarifelor vamale promise de Trump va afecta foarte tare economia germană, iar o dinamică și mai slabă a activității din Germania ar lovi și mai puternic în economia Ungariei. Este un risc major”, a declarat Savos joi în cadrul unui  eveniment desfășurat joi la Budapesta.

Deficit bugetar de peste 7% în România

În România, guvernul a majorat investițiile și cheltuielile cu protecția socială înaintea alegerilor prezidențiale și parlamentare din această lună. Deficitul bugetar este probabil să sară semnificativ peste 7% din PIB în acest an, punând presiunea asupra următoarei administrații pentru a crește taxele și impozitele pentru a reduce deficitul.

Creșterea economică ar trebui să se îmbunătățească „în a doua jumătate a anului datorită unui impuls mare de creștere datorat fiscalității relaxate a României”, a declarat Kevin Daly, economist la Goldman Sachs, înainte de publicarea datelor pentru trimestrul al treilea.

România se confruntă, de asemenea, cu una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din UE, ceea ce a determinat banca centrală să mențină neschimbate costurile îndatorării la 6,5% la ultimele sale două sedinte de politică monetară.

***