Celebra ”frână a datoriilor”, pusă sub semnul întrebării în Germania

Alegerile iminente din Germania ridică mari întrebări cu privire la viitorul celui mai important simbol al finanțelor publice din țară: celebra „frână a datoriilor”, scrie Politico.

Înscris în constituția germană de cancelarul de atunci Angela Merkel în 2009, amendamentul Schuldenbremse – care limitează deficitul bugetar structural la 0,35% din produsul intern brut în vremuri normale – începe să pară politicienilor germani nesustenabil într-o lume a presiunilor crescânde asupra bugetului public.

Frâna datoriilor a făcut deja o victimă: coaliția lui Olaf Scholz

”Cămașa de forță” fiscală a contribuit deja la căderea coaliției de guvernământ a cancelarului Olaf Scholz, făcând alegerile anticipate probabile pe 23 februarie.

Coaliția s-a prăbușit la începutul acestei luni, în mare parte pentru că propunerile ministrului de Finanțe Christian Lindner de a menține deficitul în limite s-au dovedit inacceptabile pentru partenerii săi de coaliție, Partidul Social Democrat (SPD) și Verzii.

După ce Scholz l-a concediat pe Lindner, Partidul Liber Democrat (FDP) conservator din punct de vedere fiscal, a părăsit guvernul, deschizând calea pentru alegeri cu șapte luni mai devreme decât era programat.

Presiuni din mediul economic pentru revizuirea frânei datoriilor

Recunoașterea nevoii de a revizuiri această prevedere constituțională este în creștere. În noiembrie, Consiliul Consilierilor Economici al guvernului a prezentat o propunere de adoptare a unor reguli care să permită mai multe investiții în încercarea de a reduce tensiunile sociale.

Deutsche Bundesbank – de obicei un bastion al conservatorismului fiscal – susține de luni de zile că o reformă care să permită „marje de împrumut moderat mai mare” ar fi justificată, atâta timp cât rata globală a datoriei publice rămâne scăzută.

Calcule politice complicate

Dar a scăpa de amendamentul Schuldenbremse înainte de alegeri nu este atât de ușor: orice schimbare ar necesita o majoritate de două treimi atât în camera superioară, cât și în cea inferioară a parlamentului. Alternative für Deutschland (AfD) de extremă dreapta se opune reformei de acest tip, la fel ca FDP al lui Lindner.

Între timp, motivele tactice sugerează că este puțin probabil ca creștin-democrații de centru-dreapta să susțină ceva care ar prelungi timpul lor în opoziție și, în orice caz, ar dori să elaboreze orice versiune nouă dintr-o poziție de putere.

Dar există un singur argument pentru a trece rapid această modificare constituțională: sondajele de opinie sugerează că, în noul Bundestag, AfD și Alianța Sahra Wagenknecht ar putea câștiga suficiente locuri pentru a bloca o astfel de propunere. Asta creează un stimulent pentru a face modificarea acum, mai degrabă decât să o lase ostatică a norocului.

Noul lider al Partidului Verzilor, Felix Banaszak, a spus în weekend că speră că liderii CDU de la nivel local vor face presiuni pe colegii lor de la Berlin pentru o modificare imediată a amendamentului „pentru că văd că această reformă este necesară”.

„Mi-ar plăcea să o fac, dar dacă este suficient timp – nu știu”, a declarat președintele SPD, Saskia Esken, pentru Politico săptămâna trecută.

CDU pare deschis la schimbare, dar numai pentru investiții, nu pentru consum

Friedrich Merz, omul desemnat să conducă următorul guvern al Germaniei, pare să fi înțeles deja logica și să fi tras consecințele. Liderul CDU – anterior un susținător deschis al frânei datoriilor – a surprins alegătorii săptămâna trecută indicând că acum este deschis să relaxeze această barieră fiscală.

”Desigur, poate fi reformată”, a spus Merz. „Întrebarea este, de ce? În ce scop? Care este rezultatul unei astfel de reforme?”

Merz a spus că nu va sprijini o reformă care să permită cheltuieli mai mari pentru consum sau bunăstare, dar dacă împrumuturile suplimentare ar stimula investițiile „atunci răspunsul poate fi diferit”.

Flexibilitatea frânei de urgență și inflexibilitatea justiției germane

Prevederea din Constituție are o oarecare flexibilitate: poate fi suspendată „pentru dezastre naturale sau urgențe neobișnuite dincolo de controlul guvernamental și care dăunează substanțial capacității financiare a statului.”

Germania a folosit pe deplin această opțiune în 2020-2022, ca răspuns la pandemie și războiul din Ucraina. Dar pe măsură ce „normalitatea” a revenit, regula a revenit în vigoare, forțând imediat Berlinul să facă ”acrobații bugetare” pentru a menține în legalitate deficitul în creștere.

Un artificiu de contabilitate, prin care blocuri din ce în ce mai mari de cheltuieli au fost transferate în vehicule cu destinație specială (Sondervermögen) pentru a păstra în limită deficitul bugetar oficial, a fost anulat de cea mai înaltă instanță a Germaniei în decembrie anul trecut.

Atât SPD-ul lui Scholz, cât și Verzii erau gata să suspende regulile din nou în acest an, din cauza consecințelor financiare ale războiului din Ucraina și a crizei energetice care a urmat. Dar ministrul Lindner a refuzat să facă jocul colegilor de coaliție.

Economia cere ajutor, grecii le spun germanilor: ”Nimeni nu are nevoie de o a doua frână”

Relaxarea frânei datoriilor ar permite mai multe investiții publice într-un moment în care cea mai mare economie a Europei are mare nevoie de sprijin. Industria germană se confruntă cu mai multe crize, deoarece provocările de lungă durată din cauza demografiei și a digitalizării se ciocnesc de dubla amenințare a unui război comercial din SUA și de pierderea alarmantă a competitivității globale din partea sectorului auto al țării.

„Orice eforturi serioase de reformare și îmbunătățire fundamentală a economiei germane vor trebui să vină cu stimulente fiscale”, a declarat șeful global al ING Macro Carsten Brzeski.

Pentru mulți observatori din afara Germaniei, amendamentul a devenit învechit, depășit de un nou set de realități – printre acestea, un nou set de reguli fiscale europene. În acest sens, șeful băncii centrale grecești, Yannis Stournaras, care și-a condus țara prin criza datoriilor suverane în calitate de ministru de finanțe, a declarat săptămâna trecută că Germania ar trebui să renunțe cu totul la această prevedere.

„Cu tot respectul, cred că acum este de prisos”, a spus Stournaras. „Din moment ce avem noi reguli fiscale în Europa, care sunt mult mai realiste decât cele anterioare, nimeni nu are nevoie de o a doua frână.”

Germania, reticentă să lase responsabilitatea fiscală pe mâinile Bruxelles

Dar Germania – în special Bundesbank – nu pare încă pregătită să încredințeze responsabilitatea fiscală Bruxelles.

Bundesbank a criticat marți noile proceduri europene de ajustare fiscală care descriu limitele bugetare specifice țării drept „foarte complicate”. La Frankfurt, ca și la Berlin, persistă îndoielile cu privire la credibilitatea oricăror promisiuni de reducere a deficitelor pe parcursul a șapte ani, mai ales că guvernele europene rareori durează atât de mult.

Chiar și Partidul Verzilor a ales să nu solicite o abrogare completă, temându-se de a fi catalogat iresponsabil din punct de vedere fiscal.

În weekend, noii lideri ai săi au respins o propunere în acest scop din partea organizației de tineret a partidului.

Amendamentul Schuldenbremse poate să își trăiască ultimele zile, dar renunțarea la acesta va necesita un grad de unitate politică care nu s-a mai atins în Germania de multă vreme.