Jocurile Olimpice: 1896 vs. 2012
Au trecut 116 ani de la prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne. Urmărind spectacolul de la Londra, nu putem să nu ne gândim la diferențele enorme care există între JO de azi și cele de acum 100 de ani (ca să nu mai vorbim de cele din Antichitate).
Prima condiție pentru participare în 1896:prezentarea la Atena
Organizate de Pierre de Coubertin, considerat tatăl JO modrne, prima ediție a avut loc la Atena, după cum era de așteptat, în 1896. Organizatorii au dorit să atragă în Grecia cât mai multe națiuni, din toate colțurile lumii. Însă după cum scria G.S. Robertson (într-un eseu intitulat An Englishman at the first modern Olympics), un observator contemporan al ediției din 1896, organizatorii au uitat că prea puțini sportivi au timpul sau banii necesari să meargă la Atena.
Din acest motiv, s-a ajuns la un număr disproporționat de participanți. Cei mai mulți proveneau din Grecia, țările dezvoltate ale Europei și din Statele Unite ale Americii. Americanii și ungurii au fost singurii care au dorit să trimită reprezentanți pentru toate sporturile.
De asemenea, organizatorii sperau ca Atena să fie vizitată cu ocazia JO de foarte mulți străini (cca. 20.000, sperau ei). Cu toate acestea, cei mai mulți spectatori au fost greci. Aceștia au mers în număr foarte mare în arenele sportive pentru a urmări competițiile. În total, se estimează că prima ediție a JO a fost urmărite de circa 80.000 de spectatori.
Astăzi, engleza și franceza sunt limbile oficiale ale Jocurilor Olimpice. Însă în 1896, regulamentul oficial și programul au fost printate doar în limba franceză. A apărut ulterior și o ediție neoficială în germană. Potrivit lui Robertson, ediția în engleză a fost printată de o firmă privată cu puțin timp înainte de începutul jocurilor.
Carta Olimpică, documentul care stabilește principiile aflate la baza Jocurilor Olimpice, principii ce trebuie respectate de toate țările participante, a fost scrisă abia în 1898. Apoi au mai trecut încă 10 ani până la publicarea ei. Potrivit Cartei, cele două limbi oficiale ale JO sunt engleza și franceza, cu mențiunea că, acolo unde există discrepanțe între texte, orice chestiune e analizată potrivit versiunii în franceză.
Femeile la Jocurile Olimpice
Pentru prima oară în istoria JO, la ediția din 2012 fiecare țară participantă va trimite cel puțin o femeie. Până acum, Arabia Saudită, Qatar și Brunei erau singurele țări care nu trimiseseră niciodată femei la olimpiadă. În 1896, femeile nu aveau oricum voie să participe la nicio competiție din cadrul Jocurilor. La ediția din 1900, femeilor li s-a permis să participe, dar un număr foarte mic de femei s-au înscris:doar 2% din sportivi, sau 22 din 997. Femeile au concurat la tenis, navigație, golf, crochet, echitație. În schimb, la Beijing 42% dintre sportivi erau femei, iar în 2012, pentru prima dată, delegația Statelor Unite a avut un număr mai mare de femei decât bărbați.
Artiștii olimpici
Un lucru pe care foarte puțini îl știu este că în prima parte a secolului XX, exista în cadrul Jocurilor Olimpice o secțiune dedicată artelor. Existau competiții la pictură, sculptură, arhitectură, literatură și muzică, iar câștigătorii primeau, la fel ca atleții, medalii și erau considerați campioni olimpici. Jocurile de la Londra din 1948 au marcat sfârșitul competițiilor artistice olimpice.
În 1896, criticii inițiativei lui Pierre de Coubertin vorbeau despre un eșec sigur. Se vorbea de costuri foarte mari pentru organizarea unui asemenea eveniment, într-o țară cu dificultăți economice (lucrurile nu au stat foarte diferit pentru ediția de anul acesta). Însă de Coubertin a ieșit victorios, Jocurile sale având un foarte mare succes. De atunci, odată la patru ani, lumea este fascinată de competițiile din cadrul Jocurilor Olimpice, iar în zilele noastre s-a ajuns la o adevărată frenezie în preajma acestui eveniment.
