Stare de urgență energetică în Republica Moldova / Cauzele

România are capacitatea și este pregătită să sprijine Republica Moldova, alături de partenerii europeni, pentru a trece cu bine de această perioadă critică, anunță Ministerul român al Energiei, după ce Chișinăul a declarat stare de urgență pentru două luni, începând cu 16 decembrie 2024, ca urmare a riscurilor asociate aprovizionării cu energie.

„Suntem în contact permanent cu fraţii noştri de peste Prut. Bineînţeles că prioritatea zero este sistemul energetic naţional, dar avem încredere că putem pune umărul la efortul Chişinăului de a trece iarna cu bine, aşa cum România a mai făcut-o”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat într-un comunicat al ME.

Planul de acțiune pentru sprijinirea Republicii Moldova pe parcursul iernii, prezentat de ME

„În faţa acestor provocări, colaborarea strânsă dintre guvernele şi companiile noastre energetice este cheia pentru a asigura securitatea energetică şi confortul cetăţenilor în această iarnă. Astfel, inclusiv prin sprijinul nostru şi al Uniunii Europene, fraţii noştri de peste Prut nu trebuie să fie lăsaţi să ajungă iar la mâna Rusiei pentru a putea trece această iarnă cu bine”, a mai declarat ministrul Burduja.

Planul:

În contextul în care centrala de la Cuciurgan MGRES ar putea să nu producă energie pentru malul drept al Nistrului, România este pregătită să sprijine Republica Moldova, cu suportul partenerilor europeni, pentru acoperirea unui deficit estimat la 600 MW, prin soluţii coordonate la nivel guvernamental şi prin utilizarea resurselor disponibile şi, pe termen mediu, prin noi grupuri de producţie a energiei electrice şi măsuri pentru modernizarea sistemului de termoficare din Chişinău.

Companiile Nuclearelectrica şi Hidroelectrica sunt deja în contact cu Energocom pentru a analiza posibilităţile de a furniza volume suplimentare de energie electrică către malul drept al Nistrului. În acest moment, capacitatea de transfer (NTC) pentru importuri din România este de 315 MW şi se preconizează o creştere cu 80 MW în săptămâna următoare, ajungând la 395 MW.

România sprijină identificarea unui mecanism de alocare comercială a capacităţii pe cele patru linii electrice de 110 kV, în colaborare cu Transelectrica şi Moldelectrica.

România dispune de stocuri de gaze naturale în depozitele Depogaz, fiind pregătită să analizeze opţiuni de extragere prioritară în cazul în care livrările către regiunea transnistreană vor fi afectate. Creşterea valorii contului de echilibrare operaţională (OBA) dintre VestMoldTransGaz şi Transgaz este considerată o soluţie esenţială pentru atenuarea impactului în primele zile ale crizei.

Ministerul Energiei facilitează dialogul între Energocom şi companiile româneşti (Nuclearelectrica, Hidroelectrica, OMV), asigurând cooperarea eficientă pentru livrarea necesarului de energie. În plus, se va intensifica colaborarea dintre Moldelectrica şi Transelectrica pentru implementarea soluţiilor tehnice necesare.

Criza energetică din Republica Moldova – cauze și soluții posibile

Moldova nu a mai cumpărat gaze de la Gazprom de doi ani, însă dependența sa energetică de Rusia rămâne semnificativă, după cum demonstrează evenimentele recente din țară.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat, în noaptea de joi spre vineri, declararea stării de urgență, din cauza rezervelor insuficiente de gaze din Moldova, ceea ce crește riscurile de aprovizionare cu energie electrică a țării. „Există riscuri de întrerupere parțială, dacă nu chiar totală, a furnizării nu numai de gaze, ci și de energie electrică”, a declarat premierul Dorin Recean.

În prezent, Moldova cumpără gaze din Europa – aproximativ 1 miliard de metri cubi anual. Acest gaz poate fi de origine rusească, dar pentru Moldova acest lucru este irelevant. Ceea ce contează pentru Chișinău este că țara nu mai este dependentă de contractele cu Gazprom, cu excepția regiunii separatiste Transnistria.

Gazul rusesc este primit doar de Transnistria, care nu se află sub controlul Chișinăului, prin tranzitul prin Ucraina. Acest gaz este, de asemenea, utilizat pentru alimentarea restului Republicii Moldova, în proporție de aproximativ 90%, scrie NewsUkraine.

Importanța Transnistriei în ecuație

Guvernul a solicitat instituirea stării de urgenţă în sectorul energetic în contextul incertitudinii privind continuarea livrărilor de gaze din Federaţia Rusă spre regiunea separatistă transnistreană, începând cu 1 ianuarie 2025, atunci când expiră contractul de tranzit al gazelor prin Ucraina, iar Kievul a anunţat că nu doreşte prelungirea lui.

Declararea stării de urgenţă permite guvernului de la Chişinău să reacţioneze rapid şi să limiteze exporturile de energie.

În prezent, aproximativ 5,7 milioane de metri cubi gaz rusesc tranzitează zilnic Ucraina fiind livrat în regiunea transnistreană. Din această cantitate sunt asigurate necesităţile de consum pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului şi este produsă energie electrică la centrala de la Cuciurgan, de unde se alimentează şi restul Republicii Moldova.

Achizițiile de gaze realizate prin Bursa Română de Mărfuri, insuficiente

Gazele ar fi trebuit să fie achiziționate de compania Moldovagaz, al cărei acționar majoritar este Gazprom și Energocom. Cu toate acestea, în timpul primăverii și verii, acestea nu au reușit să stocheze resursele necesare, iar acum aprovizionarea cu gaze satisface doar 80% din cerere.

Achizițiile de gaze au fost efectuate pe Bursa Română de Mărfuri, iar gazele au fost stocate în depozite subterane din România și Ucraina. Stocarea gazelor în Ucraina este mai ieftină datorită capacității de stocare semnificativ mai mari.

Chișinăul investighează acum care dintre aceste companii poartă o responsabilitate mai mare.

Din cauza rezervelor insuficiente, Moldova trebuie acum să cumpere gaze din Europa la un preț mult mai mare. Ca urmare, prețul pentru consumatorii casnici și întreprinderi a trebuit să fie majorat cu 27,5% în decembrie, ajungând la 16,74 lei (3,56 USD).

Ulterior, pe 5 decembrie, ministrul moldovean al Energiei, Victor Parlicov, a fost demis pentru „greșeli de management care au condus la o situație critică”.

Politicianul consideră că demiterea sa este nedreaptă și dă vina pe Energocom pentru această situație, calificând problema gazelor drept exagerată.

„Subiectul gazelor naturale în Moldova joacă un rol mult mai mic decât apare în spațiul informațional. În Moldova, 65% din locuințe sunt încălzite cu sobe și folosesc în primul rând lemnul de foc ca principală resursă energetică, și totuși toată lumea își face griji în legătură cu gazele”, a declarat Parlicov la un post de televiziune.

Riscurile

Fără gaz rusesc, Transnistria s-ar putea confrunta cu riscuri serioase de reducere a producției de energie electrică. Centrala electrică este controlată efectiv de Rusia, care ar putea, chiar dacă sunt disponibile surse alternative de gaze, fie să închidă complet centrala, fie să reducă producția de energie electrică la niveluri suficiente doar pentru regiunea separatistă.

Surse de la Kiev indică faptul că Chișinăul este conștient de această posibilitate și a ridicat problema în cadrul reuniunilor internaționale de lucru.

Importurile din România ar putea, teoretic, să compenseze deficitul de energie electrică.

Cu toate acestea, ar putea apărea provocări practice, potrivit expertului în energie din Moldova, Sergiu Tofilat. „România se confruntă, de asemenea, cu un deficit. Ei importă (electricitate – n.red.) din Ungaria și Bulgaria. Deci, există un deficit în Balcani, prețurile au crescut pentru că nu există o conexiune adecvată cu Europa continentală, unde prețurile sunt mai mici. Dacă intrăm și noi pe această piață, prețurile vor crește și mai mult”, a declarat el pentru Jurnaltv.md.

Dacă gazul și energia electrică ar fi înlocuite în totalitate de importurile europene, prețurile în Transnistria ar crește dramatic. „În acest caz, locuitorii din Transnistria s-ar confrunta cu un șoc economic: prețul gazelor ar crește de 15 ori, iar cel al energiei electrice de patru ori. Chișinăul ar trebui să împrumute aproximativ 300 de milioane de euro anual”, avertiza Tofilat încă din martie 2024.

O datorie invocată de Gazprom și nerecunoscută de Chișinău

Premierul Recean a declarat că problema tranzitului prin Ucraina este o „problemă artificială”, deoarece gazul rusesc putea circula pe alte rute după expirarea acordului de tranzit cu Ucraina. O rută alternativă către Transnistria ar putea fi trimiterea gazului rusesc prin conducta TurkStream către Turcia şi apoi prin Bulgaria şi România.

Pe 25 noiembrie, fostul ministru al energiei Victor Parlicov, între timp demis, a fost la Sankt-Petersburg unde a avut o întrevedere cu preşedintele Gazprom, Aleksei Miller. Părţile au discutat, printre altele, despre livrările de gaz către regiunea transnistrană pe rute alternative, din 2025. Două zile mai târziu, într-o conferinţă de presă, Parlicov a anunţat că Gazprom leagă subiectul livrărilor pentru malul stâng al Nistrului pe rute alternative de achitarea unei pretinse datorii a Chişinăului.

Este vorba despre o datorie legată de livrări anterioare ale Gazprom către Republica Moldova, care, conform calculelor ruseşti, se ridică la 709 milioane de dolari, în timp ce autorităţile de la Chişinău nu recunosc decât o plată datorată de 8,6 milioane de dolari.

Teama confruntării cu o situație fără precedent

În prezent, capacitatea de import a energiei electrice în Republica Moldova este limitată la 315 MW prin interconexiunea cu România, care este insuficientă pentru a acoperi cererea în orele de vârf. Vulnerabilitatea este accentuată de faptul că linia electrică de interconectare Isaccea-Vulcăneşti traversează teritoriul Ucrainei, ceea ce o face susceptibilă la întreruperi în cazul unor noi atacuri asupra infrastructurii energetice din ţara vecină, a explicat Guvernul de la Chişinău.

În proiectul de hotărâre pentru instituirea stării de urgenţă se menţiona că este posibilă apariţia unei situaţii „mult mai complicate decât cea din noiembrie 2022, când, urmare a bombardamentelor Rusiei, a fost afectată semnificativ infrastructura energetică din Ucraina, fiind astfel stopate de către Ucraina exporturile de energie electrică, iar MGRES (centrala de la Cuciurgan – n.red.) a sistat total livrările de energie electrică către malul drept”.

În Parlament, premierul Dorin Recean a explicat că, potrivit contractului, Gazprom are obligaţia de a asigura livrarea gazelor naturale către Republica Moldova până la 30 septembrie 2026. Oficialul a mai spus că autorităţile au plan de acţiuni care include 44 de măsuri menite să asigure securitatea energetică a Republicii Moldova. Potrivit lui Recean, planul descrie scenarii de intervenţie în contextul riscurilor legate de întreruperea aprovizionării cu gaze din partea Gazprom către regiunea transnistreană.

Recean a menţionat că în viitor Republica Moldova îşi va echilibra alimentarea cu enegie din Ucraina, însă în prezent are doar două opţiuni: Centrala de la Cuciurgan şi linia de înaltă tensiune Isaccea – Vulcăneşti – Centrala de la Cuciurgan – Dnestrovsk – Chişinău.

„Situaţia este agravată de bombardarea continuă a capacităţilor de producere şi transport a energiei electrice din Ucraina, în special a celor din preajma graniţei cu Republica Moldova, care pun presiune pe sistemul energetic din toată regiunea”, a arătat premierul Republicii Molova, adăugând că în lipsa producţiei de energie la Centrala de la Cuciurgan, aprovizionarea cu energie electrică a Republicii Moldova va fi asigurată din reţeaua europeană ENTSO-E şi în special din România.