România a avut cel mai mare gap de TVA din UE în 2022

România a reușit să reducă gap-ul de TVA de la 36,7% în 2021 la 30,6% în 2022 – o scădere prea mică pentru paleta de măsuri implementate – iar în 2023 a luat-o din nou în sus, la 33,7%, potrivit estimărilor Comisiei Europene:
valoarea TVA-ului care ar fi putut fi încasat la buget, dar care nu a fost colectat de ANAF s-a ridicat astfel la 8,5 miliarde de euro în 2022, față de 9 miliarde de euro în anul precedent. Gap-ul de TVA din România continuă să fie cel mai ridicat din UE și rămâne la un nivel de peste cinci ori mai mare decât media UE, reiese dintr-un raport publicat miercuri de Comisia Europeană.
Documentul subliniază un alt aspect îngrijorător: rezultatele mai slabe obținute de România în urma implementării unor măsuri care au dat rezultate bune în alte state membre.

România este urmată în topul statelor cu cele mai mari gap-uri de TVA din UE de Malta, cu un deficit de 25,9%, la mare distanță situându-se Slovacia și Lituania, ambele cu un gap de 14,6%.

În termeni nominali, cele mai mari gap-uri din UE s-au înregistrat în Italia (16,3 miliarde de euro), Germania (12,9 miliarde de euro) și Franța (12,8 miliarde de euro): însă pentru a păstra proporțiile, GAP-ul se raportează la suma care poate fi încasată dacă s-ar colecta tot.

Cele mai mari scăderi ale decalajului de conformare la TVA au fost observate în Cipru (-6,8 pp), Letonia (-5,2 pp) și România (-4,2 pp). În Cipru, aceasta a reprezentat o continuare a tendinței descendente, marcând o reducere a decalajului de conformare la TVA cu peste 15 pp în decurs de doi ani.

”Reduceri comparabil de mari ale decalajului într-o perioadă atât de scurtă de timp au fost rareori observate anterior”, se arată în raportul Comisiei.

Cele mai mari creșteri ale decalajului de conformare la TVA au fost estimate pentru Slovenia (+5,6 pp), Danemarca (+4,1 pp), Belgia (+4 pp) și Bulgaria (+3,9 pp).

Mecanisme de reducere a gap-ului de TVA: În România, rezultatele nu au fost la fel de promițătoare ca în alte state

Comisia Europeană punctează în raport faptul că statele care au reușit să-și reducă semnificativ gap-ul de TVA în ultimul deceniu au introdus o serie de măsuri similare.

”Toate statele membre care au avut un succes deosebit în reducerea decalajului de conformare la TVA au introdus un mecanism de taxare inversă și obligații de raportare electronică. În plus, case de marcat electronice au fost implementate în Ungaria, Slovacia și Polonia. O altă măsură deja introdusă (sau aflată în curs de implementare) de toate statele membre este facturarea electronică”, se arată în raport.

Prin urmare, executivul european susține că este rezonabil să presupunem că aceste măsuri au contribuit la succesul țărilor analizate. Cu toate acesta, Comisia atrage atenția asupra situației din România, unde măsuri similare nu au dat încă rezultate la fel de bune.

”Pe de altă parte, alte state membre au introdus măsuri similare fără a înregistra scăderi comparabile ale decalajului de conformare la TVA după implementarea acestora. Acesta este cazul României, de exemplu. Deși țara a înregistrat și ea o ușoară scădere a decalajului de conformare la TVA între 2013 și 2022, îmbunătățirile au fost semnificativ mai mici decât în alte state membre”, avertizează experții Comisiei.

Printre măsurile care ar trebui să sprijine o mai bună încasare se numără: extinderea mecanismului de taxare inversă în 2013 și implementarea caselor de marcat electronice în 2018, cu conectare în timp real la serverele autorităților fiscale pentru toate companiile începând din 2021. În plus, începând cu 2022, obligațiile de raportare electronică (SAF-T) au devenit obligatorii pentru marile companii și au fost extinse la întreprinderile mijlocii în 2023. Începând din 2025, sistemul va deveni obligatoriu și pentru întreprinderile mici.

Studiu de caz: Impactul caselor de marcat electronice

Comisia notează că rezultatele obținute de România în ceea ce privește îmbunătățirea colectării TVA se lasă mai mult așteptate decât în alte state care au introdus măsuri similare.

Spre exemplu, în anul introducerii caselor de marcat electronice, conformarea a crescut semnificativ doar în Ungaria (3,2%), în timp ce în România s-au înregistrat îmbunătățiri mici (1,6%). În Polonia și Slovacia, conformarea a rămas constantă în anul implementării.

La un an după introducere, conformarea a crescut semnificativ în România (6%) și cu 3% în Polonia și Ungaria. În Slovacia, conformarea s-a îmbunătățit cu doar 1% în primul an după implementarea măsurii. În al doilea an de la introducere, cea mai mare creștere a conformării a fost în Polonia, cu o creștere de 10% comparativ cu anul implementării. În Ungaria, conformarea a crescut cu 6% față de anul introducerii măsurii, iar în Slovacia cu 3%.

”Deoarece măsura a fost introdusă în România în 2021, impactul asupra conformării în al doilea an după implementare rămâne de văzut”, notează Comisia, adăugând că o altă măsură a cărei implementare ar trebui să ducă la o îmbunătățire semnificativă a colectării este introducerea SAF-T.

Dacă măsurile și soluțiile digitale oferite sunt prost gândite și proiectate, acestea ar putea genera costuri și poveri semnificative, fără a aduce beneficii notabile, mai avertizează Comisia.

Un expert din România a confirmat acest lucru, afirmând că noile măsuri au creat poveri suplimentare fără a aduce beneficii pentru companii: „Trebuie menționat că toate costurile și eforturile de conformare au fost făcute strict în beneficiul statului, fără beneficii directe pentru contribuabilul în cauză.” Un alt expert din România a rezumat obiectivul digitalizării proceselor, afirmând: „Nu este vorba doar despre digitalizarea proceselor existente și mutarea lor online, ci despre simplificarea acestora.”

Din estimările Comisie, gap-ul de TVA al României a urcat la 33,7% în 2023

Conform primelor estimări ale Comsiei, gap-ul de TVA a urcat în 2023 la 33,7%, nivel similar celui din 2021.

(Citește și: ”Scrisoare deschisă către liderii formațiunilor politice pro-europene/ The Tax Institute propune o serie de măsuri fiscale pentru consolidare bugetară și dezvoltare”)

***