Prima ședință a noului Parlament ales. Structură politică, proceduri și termene pentru constituirea legală

Senatorii şi deputaţii aleşi în urma scrutinului din 1 decembrie se reunesc vineri, de la ora 14.00, în prima şedinţă din legislatura 2024 – 2028. Camera Deputaţilor şi Senatul au fost convocate de preşedintele Klaus Iohannis în şedinţe separate, în care lucrările vor fi conduse de parlamentarul cu cel mai mare număr de mandate exercitate.

Structura politică a noului parlament

Camera Deputaţilor este formată din 312 deputaţi aleşi pe liste de partid şi 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Senatul este alcătuit din134 de reprezentanţi ai partidelor politice.

La Cameră,

PSD are 86 de mandate
AUR are 63 de mandate
PNL are 49 de mandate
USR are 40 de mandate
SOS România are 28 de mandate
POT are 24 de mandate
UDMR are 22 de mandate

Acestora li se adaugă 19 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale:

Ioana Grosaru – Asociaţia Italienilor din România – RO.AS.IT
Bogdan Alin Stoica – Asociaţia Liga Albanezilor din România
Ionel Stancu – Asociaţia Macedonenilor
Nicolae Păun – Asociaţia Partida Romilor „Pro-Europa”
Silviu Feodor – Comunitatea Ruşilor Lipoveni
Silviu Vexler – Federaţia Comunităţilor Evreieşti
Ştefan Bouda – Forumul Cehilor
Ovidiu Ganţ – Forumul Democrat al Germanilor
Varujan Pambuccian – Uniunea Armenilor
Gheorghe Nacov – Uniunea Bulgară din Banat
Giureci-Slobodan Ghera – Uniunea Croaţilor
Iulius Marian Firczak – Uniunea Culturală a Rutenilor
Varol Amet – Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani
Iusein Ibram – Uniunea Democrată Turcă
Adrian-Miroslav Merka – Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor
Dragoş-Gabriel Zisopol – Uniunea Elenă din România
Ghervazen Longher – Uniunea Polonezilor
Ognean Crîstici – Uniunea Sârbilor
Miroslav Nicolae Petreţchi – Uniunea Ucrainenilor

La Senat,

PSD are 36 de mandate
AUR are 28 de mandate
PNL are 22 de mandate
USR are 19 mandate
SOS România are 12 mandate
UDMR are 10 mandate
POT are 7 mandate

Ce se întâmplă în prima ședință a Camerei și a Senatului

În primele zile de funcționare, lucrările Camerei și ale Senatului sunt conduse de parlamentarul care are cel mai mare număr de mandate la activ. În cazul în care există egalitate la acest criteriu, președinte de ședință este desemnat parlamentarul cel mai în vârstă.

Președintele astfel desemnat provizoriu este asistat de cei mai tineri 4 deputați, respectiv senatori, în calitate de secretari.

Prima decizie a camerelor parlamentului este să aleagă Comisia de validare a mandatelor. La Camera Deputaților aceasta trebuie să fie formată din 30 de deputați, la Senat din 15 Senatori. Aceste comisii trebuie să reflecte configuraţia politică a fiecărei camere, aşa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare. Comisia de validare funcţionează pe întreaga durată a mandatului Camerei Deputaţilor.

La ambele camere, componenţa Comisiei de validare este aprobată cu votul majorităţii parlamentarilor prezenţi în sală.

Termene pentru constituirea legală a Camerei și a Senatului

Comisiile de validare, în cel mult 4 zile de la constituirea lor, întocmesc un raport în care vor fi nominalizaţi cei pentru care se propune validarea, invalidarea sau, după caz, amânarea validării mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor.

Camera Deputaţilor şi Senatul se întrunesc în şedinţe separate, de drept, în cel mult 5 zile de la constituirea Comisiei de validare, pentru dezbaterea rapoartelor.

Camera Deputaţilor și Senatul sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de parlamentar şi după depunerea jurământului de către aceştia.

Alegerea conducerilor Camerei și Senatului

După constituirea legală a Camerei Deputaţilor se aleg preşedintele Camerei Deputaţilor şi apoi ceilalţi membri ai Biroului permanent al acesteia. Preşedintele Camerei Deputaţilor face parte din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor şi este preşedintele acestuia.

Din Biroul permanent al Camerei Deputaţilor mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 4 chestori.

Preşedintele Camerei Deputaţilor este ales pe durata mandatului Camerei, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sunt înscrise, în ordine alfabetică, numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi de grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singură propunere.

Este declarat ales preşedinte al Camerei Deputaţilor candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu condiţia respectării cvorumului legal. Dacă niciun candidat nu a întrunit votul majorităţii deputaţilor prezenţi, se organizează un nou tur de scrutin, la care participă cei doi candidaţi care au obţinut numărul cel mai mare de voturi.

Alegerea vicepreşedinţilor, a secretarilor şi a chestorilor care compun Biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare, în conformitate cu ponderea acestora potrivit configuraţiei politice a Camerei Deputaţilor şi negocierii liderilor grupurilor parlamentare,

Vicepreşedinţii, secretarii şi chestorii Camerei Deputaţilor sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni ordinare, la propunerea nominală prezentată plenului de grupurile parlamentare cărora le-au fost repartizate locurile respective.

Alegerea structurii de conducere a Senatului urmează aceeași procedură.