Se coace, pe tăcute, dependența României de Gazprom, cu sprijinul lui Viktor Orban și al guvernului de la București
Premierul ungar Viktor Orban se află vineri, 20 decembrie, la București, unde va avea o întâlnire cu premierul Marcel Ciolacu. Tema discuției este preluarea E.ON România de compania maghiară de stat MVM, în urma tranzacției pe care acesta o parafează cu grupul german.
Compania maghiară de stat MVM a surprins piața când a semnat cu E.ON România un acord pentru preluarea activele de furnizare a gazului și energiei electrice.
Achiziții antieconomice și coincidențe stranii în jurul sistemului energetic românesc – Rusia, Ungaria, Iordania
Otilia Nuțu, analistă de politici publice la Expert Forum, specializată pe domeniul energiei, spune că ceea ce ridică semne de întrebare este că a plătit mult peste prețul pieței (circa 200 milioane euro în condițiile în care ceilalți doi concurenți, Romgaz și OMV Petrom au oferit în jur de 120 milioane euro). E.ON România deține în prezent apoximativ jumătate din aprovizionarea cu gaze naturale pentru consumatorii casnici și este și un furnizor important și de energie electrică.
În același timp, pe 19 decembrie, „proiectul de construire a unei centrale pe gaz de 1770MW (la Mintia, Hunedoara) a fost declarat de guvernul român proiect de «importanță națională strategică»”, a declarat pentru CursDeGuvernare Otilia Nuțu, care consideră aceste coincidențe cel puțin ciudate.
Investiția de transformare a Termocentralei Mintia, de la cărbune, la gaze naturale aparține unei companii Mass Global Energy Rom, companie înființată special pentru achiziția în 2022 a termocentralei aflate în faliment.
Mass Global Energy Rom este parte a unui grup din Iordania, înregistrat în Insulele Cayman. „Nimeni nu se aștepta ca, realmente, investiția chiar să se materializeze, pentru că nu are vreun sens economic pe o piață normală”, spune Otilia Nuțu.
O altă problemă, o reprezintă aprovizionarea cu gaze a centralei Mintia. La capacitate maximă, centrala va consuma 2,5 miliarde metri cubi de gaze, în condițiile în care consumul total al României este în jur de 9 mld mc pe an, deci o majorare cu 30% a consumului național de gaze. Centrala va deveni operațională în 2025 (860MW) și 2026 (1.770MW).
Întâlnire Viktor Orban, Marcel Ciolacu la București
Otilia Nuțu spune că în plin scandal politic, premierul Ungariei, Viktor Orban, vizitează Bucureștiul pentru discuții cu premierul Marcel Ciolacu, ulterior urmând să discute la Sofia cu oficialii bulgari.
Nu întâmplător, Bulgaria se află pe traseul conductei de gaze prin care gazele rusești ajung până în Ungaria prin Turkstream care subtraversează Marea Neagră.
Deci MVM preia furnizarea de la E.ON și premierul Orban caută să își majoreze importurile de gaze. De asemenea Ungaria și Slovacia exercită presiuni de asemenea ca tranzitul de gaze rusești prin Ucraina să fie menținut și după 1 ianuarie, când expiră actualul contract încheiat cu Gazprom.
„Se pare că Mass Group holding a semnat în urmă cu câteva luni un preacord cu MVM pentru achiziționarea întregii cantități de gaze necesare producerii de energie electrică”, spune Otilia Nuțu, ceea ce ar explica eforturile premierului Orban de a obține suplimentarea achizițiilor de gaze de la Gazprom, pentru a alimenta viitoarea centrală de la Mintia, pe care o construiesc iordanienii de la Mass Global Energy Rom.
Exemplul Republicii Moldova
Este foarte posibil ca compania de stat MVM să urmărească să cumpere gaz rusesc cu preț redus, să-l vândă către Mass Group contra energie electrică, cu care să își extindă cota de piață românească.
Însă, prin acest mecanism, România ar deveni dependentă de livrările de gaze rusești, la fel ca Republica Moldova, Kremlinul putând folosi furnizarea de energie ca o armă.
„Ceea ce pun la cale Viktor Orban şi guvernul PSD-PNL condus de Ciolacu va afecta în mod critic nu numai securitatea energetică a României, ci și decuplarea planificată a UE de gazul rusesc. Va exista, de asemenea, o amenințare directă la adresa aprovizionării cu energie a Moldovei”, atrage atenția Otilia Nuțu.
Se cere intervenția Comisiei Europene
În acest sens, EFOR a trimis o scrisoare Teresei Ribera, noua vicepreședintă executivă pentru o Tranziție Curată, Echitabilă și Competitivă a Comisiei Europene. În care i se cere să analizezeriscurile legate de preluarea furnizării E.ON din România de către MVM, luând în considerare și experiența Spaniei de blocare a ofertei feroviare maghiare din cauza suspiciunilor de legături cu Rusia.
În scrisoarea menţionată, EFOR a mai cerut Comisiei Europene să ia în considerare și investigarea intereselor rusești în Transgaz. La fel cum Ungaria a devenit în ultimii ani o sursă evidentă de blocaj pentru fluxurile de energie electrică și gaze pe piața unică a UE, şi a acţionat pentru decuplarea Balcanilor de Vest, Bulgariei și Greciei de restul pieței UE, este probabil ca România să urmeze acum aceeași cale, prin decizii ale guvernului PSD-PNL, în complicitate cu Viktor Orban și în beneficiul Rusiei.
România își va crește consumul de gaze cu 50% până în 2030
O altă problemă constă în extinderea rețelelor de distribuție a gazelor naturale și construirea mai multor termocentrale pe gaze, (CE Oltenia, Iernut, etc) ceea ce va conduce la creșterea cu 50% a consumului de gaze naturale până în 2030, crescând dependența de Rusia, în condițiile în care producția internă este în scădere.
Cititi si: Ungaria preia E.ON Engie România prin Grupul MVM și își întărește poziția de hub energetic regional
***