Tinerii învață la școală despre legionari și comunism la 14 ani

• Aderență tinerilor prin vot către mișcări care simpatizează mișcarea legionară și care impun metode de control economice din comunism este favorizată și de faptul că în școală lecțiile legate de aceste mișcări radicale încep de-abia în clasa a VIII-a, când un elev are 13-14 ani.

• În schimb, conform studiilor Fundației Salvați Copiii, în 2023, copiii folosească internetul de la 8 ani și 2 luni, cu aproape șase ani înainte să audă la școală de execuțiile comuniste și legionare.

• ”Tinerii află primele noțiuni despre legionari și comunism de oriunde alt loc decât școală. De pe internet, de la televizor și apoi după ce au bază formată vine un profesor de istorie să susțină în orele de sfârșit de ani din ciclul gimnazial că legionarii au fost niște criminali în numele naționalismului. Efectul orelor de la școală este mult disipat. Un tânăr de 24 de ani va analiza emoțional și va avea de ales să rămână cu noțiunile învățate pe internet sau cu cele de la școală, după câțiva ani ce el a aflat că legionarii și comuniștii erau cool

• De fapt, elevii învață despre comunism și legionari în lecțiile de istorie din clasele a VIII-a și a XII-a, așa cum reiese din manualele consultate de CursdeGuvernare.

• În plus, lecțiile despre comunism sunt prinse în programă înainte vacanțelor, când intresul atât al elevilor cât și al profesorilor este minim.

• Întărind defazarea generațională între școală și accesul la informații publice, Ministerul Educației a anunțat că introduce o nouă disciplină, în clasa a XII-a. Este vorba de „Istoria comunismului din România”.

31% dintre tinerii de 18-24 de ani au votat cu Călin Georgescu pe 24 noiembrie, în primul tur al alegerilor pentru funcția de Președinte al României, conform unui sondaj INSCOP realizat în acel moment.

În contrast cu doar 8% din alegătorii cu vârsta de peste 65 de ani care au optat pentru el.

De altfel, majoritatea alegătorilor săi au avut vârsta sub 35 de ani, conform datelor obținute de Curs de guvernare de la institutele de sondare, sau maximum până în 44 de ani, conform celor INSCOP.

Mai exact, persoanele născute după Revoluția din 1989, după căderea comunismului, aleg să dea votul unor partide ca AUR, SOS, POT sau unor condidați la Cotroceni ca Eugen Simion sau Călin Georgescu care susțin restrângeri de libertăți ascunse în mesaje naționaliste pe model legionar sau comunist.

Pentru a combate simpatia tinerilor pentru discursuri aparent pozitive pentru România, dar care ascund politici de control și de limitare a drepturilor, reprezentanții Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc cred că întărirea educației în școli este singura opțiune.

„Societatea românească are nevoie de muzee vii, moderne, de autentice şcoli ale democrației şi ale gândirii critice, care sunt singura armă eficientă de apărare în fața diversiunilor propagandistice şi informaționale ale celor care luptă împotriva libertăților individuale”, spune președinele executiv al IICMER, Daniel Șandru.

Manualele de istorie: Lecțiile la școală vin prea târziu

Cei 31% dintre tinerii de 18-24 de ani care au votat cu Georgescu pe 24 noiembrie au învățat despre legionari, pe care acesta îi susține, de-abia în clasa a VIII-a, la vârsta de 13-14 ani.

Noțiunile mai sunt repetate și uneori aprofundate în clasa a XII-a. Sunt singurii doi ani în care elevii învață despre crimele comise de legionari și comuniști. Despre atrocități ascunse în spatele unor discursuri naționaliste care i-au adus la putere.

Însă, conform studiilor Salvați Copiii, tinerii sub 24 de ani care l-au votat pe Călin Georgescu au apucat să folosească internetul la 9 ani, atât cât era media în 2018-2019 al vârstei când copiii încep să folosească internetul și rețelele sociale. Între timp, vârstă a scăzut până la 8 ani și 2 luni.

Altfel spus, tinerii „află primele noțiuni despre legionari și comunism de oriunde alt loc decât școală. De pe internet, de la televizor și apoi după ce au bază formată vine un profesor de istorie să susțină în orele de sfârșit de ani din ciclul gimnazial că legionarii au fost niște criminali în numele naționalismului. Efectul orelor de la școală este mult disipat. Un tânăr de 24 de ani va analiza emoțional și va avea de ales să rămână cu noțiunile învățate pe internet sau cu cele de la școală, după câțiva ani ce el a aflat că legionarii și comuniștii erau cool”, ne-a explicat un profesor universitar de istorie.

Acesta consideră că politicile educaționale nu fac față societății actuale, fapt ce va duce și la o alterare a istoriei.

Zero de pagini despre comunism și mișcarea legionară în primii 6 ani de școală

Curs de guvernare a analizat manualele de istorie din școli. Istoria începe să fie predată elevilor în clasa a V-a, pe model depășit, când accesul la informații se făcea doar la bibliotecă sau din manualul școlar.

Clasa a V-a. Manualul cuprinde doar lecții despre istoria antichității și cea medievală.

Clasa a VI-a. Manualul continuă epoca medievală și cea preinterbelică.

Clasa a VII-a. Manualul are zece pagini despre comunism și nazism la „Lecția 2” din capitolul al doilea.

Mișcările politice sunt prezentate în contextul izbucnirii celor două războaie mondiale din secolul trecut. Nu se face nicio referire la modul în care aceste mișcări au intrat în România. Se trece apoi la lumea postbelică și mai este prezentă o lecție „Democrație versus comunism, modele de prezentare a statelor” în contextul Războiul Rece.

Apoi, tineri din clasa a VII-a chiar află despre NATO, UE și globalizare care organizații care au puncte pozitive și negative.

Clasa a VIII-a aduce și prezentarea regimurilor comuniste și legionare din România

Curs de guvernare a consultat acest manual și a scos cele mai importante sentințe din manualul de istorie. Sunt 12 pagini care fac referire la atrocitățile istorice ale comuniștilor și legionarilor comise în România.

Despre comunism

„Adversarii regimului au fost arestați, torturați, executați sau trimiși în temutele închisori din Siberia (gulag)”.

„Comunismul a fost un domeniu al morții. Marea Teroare a lui Stalin a fost exemplul clar al obiectivelor acestui regim criminal. Conducerea statului, a regiunilor, a instituțiilor era asigurată de nomenclatura comunistă care avea cartiere separate și drepturi în plus față de oamenii muncii. Propaganda comunistă era pretutindeni, fiind susținută de membrii de partid”. 

„În vara anului 1940, ca urmare a ultimatumului URSS și a pretențiilor Ungariei și Bulgariei, susținute de Germania nazistă, România a fost obligată să cedeze Basarabia și Bucovina de nord (în favoarea URSS), Dobrogea de sud (în favoarea Bulgariei), Transilvania de nord (în favoarea Ungariei)„.

„Viața privată (n.r. – sub Nicolae Ceaușescu) era atent supravegheată, existând inclusiv măsuri privitoare la controlul nașterilor. Mijloacele media erau în totalitate controlate de Partid. Fiecare individ care exprima o opinie critică putea fi denunțat și apoi arestat de Securitate. Totuși, prin intermediul literaturii, teatrului, muzicii, al bancurilor politice, al rețelelor de relații personale care permiteau procurarea alimentelor de pe piața neagră, românii au găsit mijloacele de a rezista asaltului asupra vieților lor private. 

Despre Antonescu și legionari

„Forțat de nemulțumirea populară, regele Carol al II-lea l-a adus la conducerea statului pe mareșalul Ion Antonescu, un simpatizant al extremei drepte”.

„La 6 septembrie 1940, Carol al II-lea a abdicat în favoarea fiului său, Mihai. În România s-a instaurat regimul național-legionar, condus de Ion Antonescu și controlat de Mișcarea Legionară”.

„Legionarii au guvernat țara prin teroare, au organizat pogromuri împotriva evreilor, au arestat și asasinat lideri politici ai partidelor democratice. În ianuarie 1941, în urma unei rebeliuni armate a legionarilor, Ion Antonescu i-a înlăturat de la putere și a instituit o dictatură militară”. 

„Pe plan intern, regimul Antonescu a avut o politică antisemită și de ținere sub control a adversarilor politici. Deviza regimului era disciplina și întreaga societate românească trebuia să se supună ordinelor conducătorului statului”. 

„Regimul Antonescu a aplicat același tratament și romilor (n.r – ași evreilor). Aceștia au fost deportați în masă și obligați să trăiască în lagărele din Transnistria, lipsiți de hrană, îmbrăcăminte și asistență medicală”. 

„Partidele fasciste s-au adresat tuturor grupurilor populației, fără deosebire socială. Ele și-au câștigat coeziunea prin personalitatea conducătorului, despre care se spunea că are însușiri supraomenești și pentru care exista o venerație aproape religioasă”.

„Ceremoniile rituale, un amestec de ceremonie religioasă și militară, caracterizau întrunirile lor. În schimb, conținuturile politice ale discursurilor erau mai curând incomplete. Se vorbea despre onoare, unitate, dreptate, puritate și despre dimensiunea națională (…)„. 

Faptul cel mai izbitor era dispoziția pentru violență, pentru teroare împotriva tuturor persoanelor și grupurilor situate în afara comunității naționale. 

Reluarea informațiilor abia peste patru ani, în clasa a XII-a

La liceu, istoria revine la antichitate și epoca medievală, de data această aplicată la teritoriul României. În clasa a XI-a, adolescenții învață mai mult despre avantajele și dezavantajele globalizării decât despre comunism și legionari.

Urmează clasa a XII-a, unde, tot în aproape 12 pagini, elevii află ce au făcut comuniștii și legionarii în România.

Despre Antonescu și legionari

„Legiunea  Arhanghelului Mihail, înființată ăn 1927 de către Corneliu Zelea Codreanu a practicat violența față de minoritaea  evreiască, , față de adversarii politici și de autorități, mergând până la asasinat”.

„Printre cei uciși de legionaris-a aflat și prim-ministrul G.Duca, în decembrie 1933”.

„Divorțul dintre Antonescu și Legiune s-a consumat la 21-23 iauarie 1941, când o tentativă a legionarior de a-l răsturna pe general a fost zdrobită de armata română”.

„Antonescu a instaurat apoi un regim care nu avea un caracter propriu-zis totalitar, fiind o dictatură militară, naționalistă și antisemită, care nu fcea apel la vreun partid politic”.

„La 23 august 1944, când regimul condus de Ion Antonescu a fost răsturnat, a dus și la abolirea legislației antisemite din România”.

Despre comunism

„Regimul comunist, instaurat oficial în Româia la 30 decembrie 1947, a acționat asupra societății românești prin încadrare ideologică, represiune și control politic”.

„ Toate regimurile totalitare au suprimat dreptul la libertate, au lichidat orice formă de opoziție, institind dominația partidului unic, au practicat cultul liderului sprem(Mussolini, Hitler, Stalin, Mao Ze-Dong, Nicolae Ceaușescu), au terorizat, închis și exterminat adversarii politici, reali sau potențiali”.

„Regimul comunist a fost singurul regim totalitar deplin constituit pe care l-a cunoscut România”.

„A pus capăt libertăților fundamentale și respectării drepturilor omului. A naționalizat indusria, băncile și comerțul, dar și casele unor familii. A desființat proprietatea privată în agricultură și a impus colectivizarea terenurilor agricole și a dirijat industrializarea forțată”.

Prăbușirea regimului comunist și executarea soților Ceaușescu în decembrie 1989 a însemnat sfârșitul totalitarismuui și au fost recunoscute libertățile cetățenești fundamentale.

Reconstrucția democrației în România  a însemnat un proces dificil, care sub unele asecte continua și astăzi.

Soluția defazată: disciplină dedicată comunismului va fi studiată la 18 ani

În decembrie, după alegerile care au consemnat simpatia tinerilor pentru regimuri totalitare, Ministerul Educației a anunțat că din anul școlar următor va fi introdusă disciplina „Istoria comunismului din România”. Va fi studiată de elevii din ultimul an liceal, cei din clasa a XII-a.

Disciplina „Istoria comunismului din România” este obligatorie și se va preda, începând cu anul școlar 2025 – 2026, elevilor din clasele a XII-a (învățământ de zi), respectiv a XIII-a (învățământ seral și cu frecvență redusă).

Programa își fixează că obiectiv principal să ofere elevilor posibilitatea de a cunoaște și a înțelege particularitățile regimului comunist din România, practicile și politica economică specifice regimului, impactul social și cultural avut de acesta asupra societății românești.

„Contextul actual confirmă faptul că avem nevoie ca elevii noștri să cunoască și să înțeleagă evenimentele care au determinat și marchează, încă, prezentul. Avem obligația de a combate ignoranța și manipularea bazată pe istorie. O cunoaștere inadecvată sau chiar lipsa cunoașterii faptelor istorice din perioada regimului comunist lasă loc unor distorsiuni care pot influența inclusiv comportamentul electoral”, a declarat Ministrul Educației, Ligia Deca.

***