Gripa spaniolă și ucigătoarea Mycoplasma pneumoniae

Gripa spaniolă și ucigătoarea Mycoplasma pneumoniae


Anul
1918 a fost marcat de lupte înverșunate pe fronturile Primului
Război Mondial, dar nu s-a reușit o spargere a pozițiilor
defensive până-n toamnă și la 11 noiembrie a fost silită și
Germania să se recunoască înfrântă în urma presiunilor de pe
întregul Front de Vest și din aer. În plus, nu mai avea aliați
care să-i asigure protecția flancurilor. Antanta era net superioară
în ceea ce privește dotarea cu armament și muniții, iar generalii
aliați au început să acționeze coordonat pe întreaga lungime a
frontului.

Masacrele
militare au început să fie înlocuite de cele generate de o
puternică infecție de origine necunoscută și care a fost denumită
Gripa spaniolă după statul în care s-a scris mult pe această temă
medicală deoarece nu exista cenzura militară, cea care limita
accesul la informațiile ce puteau să afecteze moralul trupelor și
al civililor. Dacă la început s-a crezut că o să dispară în
vară precum orice epidemie sezonieră, boala a revenit în forță
în toamna anului 1918 și s-a extins pe măsură ce trupele erau
demobilizate. A ajuns cu ajutorul trenului și al vaporului în cele
mai îndepărtate regiuni ale planetei și a făcut mai multe victime
decât armele moderne. Nu ținea cont de vârstă și etnie. Maladia
cu transmitere aerogenă a provocat până la o sută de milioane de
victime și ultimele cazuri au fost amintite prin iulie 1921.

Medicii
erau neputincioși împotriva inamicului invizibil ce nu răspundea
la vreun tratament cunoscut. Chimia făcuse progrese spectaculoase,
apăruseră medicamente uimitoare, dar nu dădeau vreun rezultat
împotriva agentului patogen necunoscut. Imunizarea corpurilor a dus
la stingerea epidemiei, dar a rămas controversa în jurul asasinului
ascuns. Specialiștii sunt de acord că a fost un virus gripal și
este acuzat cel aviar pentru masacru. Alții spun că a fost cel cu
dezvoltare inițială în porcine.

Un
agent secret a fost vinovat pentru această contaminare și a
profitat de faptul că nu este nici virus și nici bacterie. Se
numește Mycoplasma pneumoniae și se potrivește perfect cu
evenimentele din 1918 – 1921. Preferă să se înmulțească în
comunitățile cu populație care trăiește timp îndelungat în
spații restrânse și unitățile militare reprezentau mediul ideal
pentru incubație. Deplasarea unităților militare americane spre
Frontul de Vest a dus la răspândirea agentului ucigaș la bordul
vapoarelor și i-a sporit agresivitatea. Chiar dacă existau tulpini
europene, amestecul din 1918 a dus la o virulență sporită și la
prăpăd demografic. Cum traficul pentru personalul militar era
intens, acesta a fost mijlocul de vehiculare a germenilor și
epidemia s-a extins la nivel planetar cu diferite viteze de
deplasare.

Mycoplasma
pneumoniae este un agent patogen care are nevoie de un contact strâns
pentru a se transmite de la persoană la persoană prin renumitele
picături Flȕgge. Cazarma era un loc ideal de contaminare. Trenurile
care străbăteau distanțe lungi aveau vagoanele pline ochi cu
militari. Situația era identică pe vapoarele ce traversau
Atlanticul pentru a aduce trupe pe frontul din Franța. Ostașii
stăteau apoi în adăposturi de campanie în care se fereau de
bombardamentele intense ale artileriei. A fost un mediu propice
pentru răspândirea rapidă a unor tulpini agresive. Medicii
americani au constatat că recruții de după 1960 erau purtători ai
Mycoplasmei de la 8 până la 40 %.

Mycoplasma
pneumoniae a fost asasinul în masă din 1918, dar meritele criminale
încă nu-i sunt recunoscute. Cum atunci s-a folosit termenul de
gripă, specialiștii în medicină au considerat că a fost o
variantă a virusului care poate să facă minuni în corpul uman. Nu
trebuie să se uite că termenul de origine franceză era folosit
pentru orice boală care provoca simptome asemănătoare. Bacteria
Mycoplasma pneumoniae este mai mică decât unele tipuri de virusuri
și se poate infiltra în celule pornind de la tractul respirator. A
acționat discret pentru că nu avea concepția umană a obținerii
de slavă, dar a fost suficient pentru a face prăpăd la nivel
planetar.

Specialiștii
în microbiologie considerau că agentul invizibil poate să genereze
o mortalitate de până la un procent din cei atinși și totul
variază în funcție de tratament. Epidemia din 1918 a fost momentul
de glorie al Mycoplasmei pneumoniae deoarece nu exista vreo urmă de
medicament eficient.

Mycoplasma
pneumoniae este și astăzi un dușman redutabil al speciei umane și
este răspândită la nivel planetar.


Foto sus: Crucea Roșie în orașul american St. Louis, în timpul
epidemiei de gripă spaniolă din 1918 (© Library of Congress)

Mai multe pentru tine…

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *