Varșovia dă în judecată Ungaria-i-a acordat azil unui politician polonez

Polonia intenționează să lanseze o acțiune în justiție împotriva Ungariei întrucât i-a acordat azil unui politician urmărit penal pentru fapte de corupție, relatează Euronews. În România au existat câteva cazuri de politicieni UDMR care s-au adăpostit în țara vecină după condamnare sau începerea urmăririi penale, însă Bucureștiul nu a apelat niciodat Curtea de Justiție a UE, așa cum face guvernul Donald Tusk.

„Suntem hotărâți să acționăm Ungaria în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE)”, a declarat ministrul polonez de Externe, Andrzej Szejna.

Oficialul a explicat că Polonia va face uz de articolul 259 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care permite unui stat membru să aducă un alt stat membru în fața CJUE dacă celălalt stat membru nu și-a îndeplinit obligațiile.

La 19 decembrie, Tribunalul Regional din Varșovia a emis un mandat european de arestare pe numele lui Romanowski, fost ministru adjunct în guvernul Lege și Justiție în fostul guvern PiS, acuzat pentru 11 fapte, inclusiv de participare la un grup infracțional organizat și abuz în serviciu, riscând o pedepasă de până la 25 de ani de închisoare.

Instanța a acceptat arestarea preventivă a lui Romanowski, dar acesta a fugit în Ungaria, al cărei partid de guvernământ, Fidesz, este un aliat al PiS, partid aflat acum în opoziție. Aici i s-a acordat azil în această țară, pe motiv că nu ar fi avut parte de un proces echitabil în Polonia.

Dispută diplomatică între cele două țări

În această săptămână, Romanowski a emis un set de cinci condiții în care ar fi pregătit să se întoarcă în Polonia și să facă față justiției. Toate acestea cer guvernului să anuleze modificările aduse sistemului judiciar polonez de la preluarea puterii de către PiS în urmă cu un an.

Situația a declanșat o dispută diplomatică între guvernele celor două țări, care erau deja adesea în conflict.

Ministerul de Externe al Poloniei a prezentat o notă de protest ambasadorului ungar și l-a chemat pe ambasadorul său la Varșovia pentru „consultări pe durată nedeterminată”, subliniind că „nu va exista niciun ambasador polonez la Budapesta” pentru moment.

Săptămâna trecută, premierul polonez Donald Tusk a dezvăluit că a vorbit cu omologul său ungar Viktor Orbán, fără a oferi însă detalii suplimentare.

Vorbind pentru Radio Zet, Szejna a declarat că relațiile cu Ungaria sunt în prezent „dificile” după „acțiunile neprietenoase ale Budapestei față de Polonia”. De asemenea, el a numit Ungaria „pro-rusă”.

Ministrul a avertizat că „Ungaria și-a făcut un mare rău, deoarece mandatul european de arestare este realizarea noastră comună, făcând imposibil ca un criminal dintr-o țară a UE să fugă în alta”.

„Dacă emiți un mandat european de arestare, asta înseamnă ceva”, a adăugat Szejna. El a spus că, dacă o instanță maghiară refuză să respecte mandatul pentru Romanowski, „vom lua măsuri suplimentare”.

În cazul în care Polonia decide să trimită Ungaria în fața CJUE cu privire la această chestiune, trebuie mai întâi să depună o cerere la Comisia Europeană, care emite apoi un aviz, după care cazul poate fi dus în instanță. Întregul proces juridic durează în medie doi ani, notează radiodifuzorul RMF.

Politicieni români acuzați de corupție și protejați de Budapesta

România a avut câțiva politicieni UDMR pe numele cărora a fost emis mandat european de arestare, însă autoritățile din Ungaria au refuzat predarea lor, fără însă a apela la CJUE, așa cum procedează acum Polonia.

Fostul deputat UDMR Olosz Gergely, condamnat în România la trei ani de închisoare pentru trafic de influență și fugit în Ungaria, a fost lăsat în libertate de justiția maghiară, de exemplu.

Attila Marko este din nou deputat UDMR, după ce a stat 8 ani în Ungaria

Un caz mai deosebit este cel al deputatului Attila Markó (foto), care s-a adăpostit aproape opt ani în Ungaria după ce DNA a început mai multe dosare penale împotriva sa.

Anul acesta a candidat pe un loc eligibil și a intrat din nou în Parlamentul României, ca deputat.

Attila Markó a fost achitat definitiv în 2023 într-un dosar de corupție instrumentat de DNA, după ce a fost acuzat că, în calitatea sa de membru al Autorității Nationale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP), ar fi aprobat prin vot 128 de milioane de euro drept despăgubire pentru omul de afaceri Horia Simu pentru o proprietate care, potrivit acuzării, valora de fapt doar 58 de milioane de euro, prejudiciul adus statului statului fiind evaluată la 70 de milioane de euro.

La întoarcerea în România, el a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că în trei dintre cele cinci dosare în care a fost inculpat de DNA a fost achitat, iar alte două au fost clasate.