De la războaie și victimele lor până la anul electoral

E posibil ca în 2024 să fi simțit un puternic ”déjà vu”, notează publicația Politico într-un material de sinteză cu privire la principalele evenimente geopolitice ale anului.

Siria a revenit în știri, liderii europeni au fost nevoiți din nou să se concentreze asupra migrației, iar peste Atlantic, Donald Trump se pregătește pentru întoarcerea la Casa Albă, provocând noi șocuri în establishment-ul politic, într-un an electoral fără precedent.

Războaiele care au definit anul 2023 continuă să facă ravagii și, în unele cazuri, să escaladeze, cu un cost uriaș în vieți omenești.

Război, război și încă un război

Cu peste 44.500 de palestinieni morți și încă aproximativ 105.000 răniți, conform Ministerului Sănătății controlat de Hamas, costul umanitar al războiului Israel-Hamas continuă să crească.

Analiștii geospațiali estimează că aproape 60% dintre clădirile din Fâșia Gaza au fost cel mai probabil avariate până în noiembrie 2024, ceea ce înseamnă că mulți dintre cei 1,9 milioane de oameni strămutați intern din zonă nu vor avea o locuință la care să se întoarcă.

Războiul dintre Israel și Hamas a amplificat ostilitățile în întreaga regiune, cu asasinate, bombardamente și tiruri de rachete care au adus conflictul “proxy” dintre Iran și Israel în prim-plan. După aproape un an de schimburi de lovituri cu rachete, conflictul dintre Israel și Hezbollah a atins apogeul în octombrie, odată cu invazia terestră a Israelului în sudul Libanului, deși atacurile s-au redus semnificativ după semnarea unui acord de încetare a focului.

În Siria vecină, răsturnarea dramatică a regimului lui Bashar al-Assad, urmată rapid de lovituri aeriene israeliene asupra stocurilor de arme ale țării și de sosirea forțelor terestre prin zona demilitarizată, a amplificat incertitudinea în regiune.

La celălalt capăt al Europei, războiul Rusiei în Ucraina continuă.

Ucrainenii au înregistrat câteva succese în 2024, devenind o forță dominantă în Marea Neagră, în ciuda marinei lor reduse, și lansând o contraofensivă în regiunea Kursk din Rusia, în august. Cu toate acestea, încheie anul pe o notă mai puțin favorabilă, pierzând multe dintre câștigurile teritoriale și suferind pierderi semnificative de soldați.

Dar presiunea constantă exercitată de Rusia are un cost uriaș și pentru trupele sale, ultimele luni fiind deosebit de brutale. Institutul pentru Studiul Războiului, un think tank american, a estimat că au fost 53 de victime rusești pentru fiecare kilometru pătrat de teritoriu ucrainean cucerit între septembrie și noiembrie 2024.

An electoral spectaculos: Alegeri în peste 60 de țări, precum și pentru Parlamentul European

Cu alegeri în peste 60 de țări, inclusiv Franța, Marea Britanie, România, India, Japonia și SUA, precum și pentru Parlamentul European, anul 2024 a fost unul major din punct de vedere electoral.

Pe măsură ce forțele de dreapta și-au consolidat poziția în mainstream-ul politic, sondajele au evidențiat influența tot mai mare a platformelor de social media precum TikTok, care au ajuns să modeleze chiar și campaniile electorale.

Deriva Europei către dreapta a fost vizibilă în multe dintre alegerile din acest an. În unele țări, partidele de extremă dreaptă au ajuns la putere; în altele, au câștigat o poziție suficient de puternică pentru a exercita presiuni semnificative asupra guvernelor.

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și partidul său de dreapta, Conservatorii și Reformiștii Europeni, au devenit influenți în UE după alegerile pentru Parlamentul European din iunie. Decizia președintelui francez Emmanuel Macron de a convoca alegeri anticipate după scrutinul european a aruncat țara în haos politic.

Succesul dreptei a impus o actualizare a imaginii stereotipe a alegătorilor

Succesul extremei drepte în multe dintre alegeri a impus o actualizare a imaginii stereotipe a alegătorilor săi, văzuți ca fiind bărbați în vârstă și furioși.

Alegerile, sondajele de opinie și anchetele din diferite părți ale UE au sugerat că tinerii alegători își arată din ce în ce mai mult sprijinul pentru partidele de extremă dreaptă.

Un sondaj efectuat în rândul tinerilor germani a arătat popularitatea în creștere a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) printre cei mai tineri alegători ai țării.

Previziunea că inteligența artificială va prelua controlul asupra democrației noastre nu s-a materializat în totalitate — dar evenimentele recente ne-au oferit o previzualizare înfricoșătoare.

Politico amintește totodată și faptul că în decembrie, Curtea Supremă a României a anulat alegerile prezidențiale după ce ultranaționalistul outsider Călin Georgescu a câștigat primul tur, invocând dovezi de interferență pe scară largă și o operațiune de influență pe TikTok — presupus orchestrată din Rusia.

Și, deși TikTok nu a adus forțelor de extremă dreaptă din Europa o victorie categorică la alegerile pentru Parlamentul European din iunie, le-a oferit o platformă uriașă pentru a ajunge la noi alegători.

Panica legată de migrație, la aceleași cote ca în 2015

Războaiele și instabilitatea politică din vecinătatea UE, împreună cu o deplasare semnificativă spre dreapta în peisajul politic, au readus migrația în prim-planul agendei liderilor europeni.

O creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreaptă, anti-imigrație, în mai multe țări europene a determinat guvernele să adopte politici din ce în ce mai restrictive.

Au trecut vremurile politicilor ușilor deschise pentru refugiații sirieni, scrie publicația. Asigurarea securității granițelor Europei a devenit prioritatea numărul unu, iar în unele locuri dezbaterea politică a început chiar să includă îndepărtarea migranților de pe teritoriul UE.

Nici Bruxelles-ul nu a fost o excepție de la această realitate. Comisia Europeană, reconstruită pe 1 decembrie sub conducerea Ursulei von der Leyen (confirmată de o majoritate cu orientare de dreapta în Parlamentul European), a promis deja să adopte o poziție mai dură în privința migrației.

Schengen a căzut victimă sentimentului anti-imigranție

Politici odată considerate marginale și extreme, precum înființarea de „centre de returnare” și „puncte de așteptare” în țări terțe pentru găzduirea solicitanților de azil care așteaptă procesarea cererilor lor, precum și deportările forțate, sunt acum bine ancorate în mainstream-ul politic.

Schengen — cea mai mare zonă de liberă circulație din lume și o adevărată bijuterie a integrării europene — a căzut, de asemenea, victimă sentimentului anti-imigrație. Mai multe țări, inclusiv Germania, au reintrodus controale temporare la frontiere, invocând riscuri de securitate, terorismul și migrația drept motive pentru aceste verificări. Aceste restricții ar trebui să fie temporare, dar au fost prelungite de atâtea ori încât au devenit aproape permanente.

Economia, la raport

UE are alte preocupări pentru 2025. Cu o creștere economică dezamăgitoare, probleme legate de competitivitate și un sector industrial în dificultate, ultimul lucru de care Europa are nevoie acum este un război comercial.

Amenințarea lui Donald Trump cu taxe vamale de 10% asupra tuturor bunurilor și de 60% asupra celor chinezești i-a speriat pe europeni din cauza posibilelor efecte secundare. Va fi o luptă pentru blocul european să facă față unui conflict între SUA, cel mai mare partener comercial al UE, și China, al doilea cel mai mare partener comercial și cea mai mare sursă de importuri.