Populația a asigurat 13,1% din necesarul de finanțare

În 2024, populația a împrumutat statul cu aproximativ 32,7 miliarde de lei (datele pentru Fidelis de iarnă sunt preliminare), asigurând astfel 13,1% din necesarul de finanțare record al statului din acest an, de 250 de miliarde de lei.
Importanța acestor subscrieri este cu atât mai mare cu cât ele reprezintă o sursă stabilită de capital, într-un context în care investitorii străini reevaluează situația din România, în contextul turbulențelor politice și a potențialului impact pe care acestea le vor avea asupra stabilității fiscal-bugetare. Miercuri, Fitch a revizuit perspectiva de rating a României, de la ”stabilă” la negativă” (la un rating ”BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor).

Ponderea împrumuturilor populației în totalul împrumuturilor statului din acest an este în creștere față de cea din 2023, de 10,3%, și depășește recordul precedent, din 2022. În urmă cu doi ani, 11,7% din necesarul de finanțare al statului a fost asigurat de populație, nominal însă suma a fost cu circa 80% mai mică decât cea din 2024.

Populația a subscris în 2024 circa 13,9 miliarde de lei în cadrul cele 12 emisiuni de titluri Tezaur, care au avut loc lunar.

În cadrul emisiunilor Fidelis (listate la Bursa de Valori București), subscrierile au fost de circa 18,7 miliarde de lei (16,2 miliarde de lei până în decembrie; datele pentru Fidelis de iarnă sunt preliminare, dar potrivit informațiilor de la BVB valoarea subscrierilor a fost de circa 2,5 miliarde de lei).

Valoarea finanțărilor atrase de la populației a crescut semnificativ începând cu anul pandemic 2020, când subscrierile s-au dublat. În 2021 s-au apropiat de zece miliarde de lei. Un an mai târziu s-au dublat din nou, iar în 2023 au depășit 20 de miliarde de lei.

Importanța acestor sume a crescut la rându său odată deteriorarea finanțelor publice și a creșterii vertiginoase a necesarului de finanțare – sumă pe care statul trebuie să o împrumute anual pentru acoperirea deficitului bugetar și rostogolirea datoriilor vechi.

Deficitul bugetar s-ar putea ridica la 8,6% din PIB acest an, echivalentul a 151,8 miliarde de lei, potrivit unui nou plafon aprobat recent de Guvern. Acesta a dus la o revizuire a necesarului de finanțare, majorat pentru a treia oară în acest an la 250 de miliarde de lei. Suma este cu 69 de miliarde de lei mai mare decât estimarea de la începutul anului.

Cele mai recente date privind datoria publică a României arată că la nivelul lunii septembrie, când statul împrumutase doar 86% din necesarul vechi de finanțare – de 235 de miliarde de lei -, aceasta a ajuns la 53,1% din PIB pe metodologie europeană, respectiv 916,7 miliarde de lei. Conform legislației naționale, aceasta se ridica la 1.080 de miliarde de lei, respectiv 61,1% din PIB.

Conform proiecțiilor din planul de ajustare fiscală aprobat de Comisia Europeană, datoria publică a României va depăși 60% din PIB, ca urmare a traiectoriei line de corecție a deficitului bugetar, precum și a unei creșteri modeste a PIB în următorii șapte ani.

Nivelul necesarului de finanțare este relevant prin prisma costurilor pe care acesta le presupune. Cu toate că deficitul este împrumutat și datoria publică rostogolită de la an la an, România plătește anual, de la buget, dobânzile aferente acestor credite.

Din documentele oficiale publicate de executiv în ultimele săptămâni reiese că România va plăti în acest an dobânzi de peste 37 de miliarde de lei.

(Citește și: ”Noul guvern se naște gata speriat: necesarul de finanțare pe 2024 a sărit la 250 de mld. lei – deficit bugetar plus rostogolirea datoriilor vechi”)

***