10 predicții ECFR pentru 2025
Majoritatea previziunilor făcute de Consiliul European pentru Relații Internaționale (ECFR) la începutul anului 2024 – de la situația din Orientul Mijlociu și Ucraina până la economia chineză și alegerile din Regatul Unit – s-au dovedit corecte. 7 din 10 s-au adeverit.
Dar una dintre cele mai importante predicții – că Joe Biden va păstra președinția Statelor Unite – s-a dovedit a fi mai mult decât greșită, deoarece Biden nici măcar nu a candidat pentru realege.
Iată acum cele zece tendințe cheie ale politicii externe pentru 2025, împreună cu două previziuni bonus centrate pe tehnologie prezentate de think-tank-ul european:
Trăim în lumea lui Trump
Majoritatea guvernelor salută sau doar pretinzând că salută revenirea la putere a lui Donald Trump. Lumea pare mulțumită cu un președinte american care acordă prioritate intereselor interne față de poziționarea SUA ca un arbitru moral global sau o putere hegemonică.
Până la sfârșitul anului 2025, G7 evoluează de la un grup de centru-stânga la unul de dreapta, manifestând puțin interes pentru problemele „woke” precum schimbările climatice sau insecuritatea alimentară. Chiar și printre europeni, răspunsul predominant la realegerea lui Trump este unul de capitulare preventivă, temperat de negocieri discrete.
Marea coaliție germană se întoarce
Alegerile din februarie au ca rezultat încă o versiune de mare coaliție CDU/CSU – SPD care vine la putere în Germania.
Spre dezamăgirea multor europeni, această coaliție reciclată nu introduce nicio schimbare majoră în politica externă, de securitate sau economică a Germaniei, indiferent dacă este vorba despre vehiculele electrice chinezești, sprijin militar pentru Ucraina sau cheltuielile de apărare.
Dar oferă unui public german care tânjește după altceva un sentiment reconfortant, chiar dacă fals, de stabilitate.
Erodarea democrației americane
Odată ajuns în funcție, Donald Trump declanșează atât de multă indignare politică și haos în politica externă a SUA, încât nimeni nu observă cât de eficient consolidează puterea în interiorul Casei Albe. Principalele victime sunt departamentele cabinetului și Congresul, cărora ambelor le lipsește capacitatea politică de a se plânge public sau de a opune o rezistență semnificativă.
Pace fragilă în Ucraina
Războiul ajunge la o încetare a focului care este în general favorabilă Rusiei, dar și acceptabilă pentru Ucraina. Ucraina pierde de facto teritoriu și nu reușește să fie invitată în NATO, dar își păstrează independența și primește angajamente de sprijin și garanții de securitate din partea țărilor occidentale.
Ambele părți se lansează într-o campanie de reconstrucție și reînarmare în pregătirea următorului război, fără a observa în același timp că demografia lor în colaps face astfel de eforturi aproape inutile.
Lupte de guerillă Iran – Israel
În ciuda slăbiciunilor actuale ale Iranului, Israelul continuă să-și concentreze atacurile asupra împuterniciților săi și nu lansează un atac preventiv asupra programului nuclear al Iranului, așa cum se așteaptă mulți. Acest program progresează, iar guvernul iranian se autodeclară putere nucleară.
Conflict limitat SUA – China
SUA lansează un război comercial împotriva Chinei, dar până la sfârșitul anului, negocierile pentru a-i pune capăt progresează semnificativ. Ambele părți privesc această dispută mai mult ca o decuplare conștientă decât ca pe un divorț. Pentru al 76-lea an la rând, China nu invadează Taiwan.
Acord de pace kurdo-turc
Profitând de victoria sa surprinzătoare în Siria și având ascendent pe plan intern, președintele Recep Tayyip Erdogan se folosește de această situație pentru a ajunge la un acord de pace cu PKK.
Acest acord le va permite kurzilor sirieni să își rezolve diferendele cu guvernul sirian nou înființat și să reintegreze regiunea kurdă sirienă în țară cu un anumit grad de autonomie.
Cruciadă europeană anti-Musk
Cel mai bogat om din lume, Elon Musk, se amestecă în mai multe alegeri europene, făcându-și un deserviciu major pentru că răspunsul apare rapid: Comisia Europeană lansează o serie de investigații asupra intereselor sale de afaceri.
Până la sfârșitul anului, Uniunea Europeană cere schimbări de politică din partea platformei sale de socializare X, pentru ca aceasta să poată continua să funcționeze în UE.
O resetare a relației UE – UK
Conduse ambele de o combinație de nesiguranță economică și creștere lentă, Regatul Unit și UE convin asupra unei resetari majore a relației lor. Acordul rezultat depășește așteptările de ambele părți ale Canalului Mânecii
Non-criza refugiaților
Un val de refugiați din Ucraina, Siria și din alte părți ale lumii se îndreaptă spre Europa, de o dimensiune ce depășește valul din 2015. Cu toate acestea, spre deosebire de acel an, nu există nicio criză politică, deoarece guvernele răspund energic cu politici de suprimare a imigrației. Guvernele adoptă rapid asemenea măsuri, chiar copiază ideile populiștilor anti-migrație.
Bonus 1: Primul pas greșit al IA
Bula de inteligență artificială se sparge parțial, rezultând o pierdere majoră a valorii de piață pentru firmele incredibil de apreciate de IA.
Acest eșec este doar temporar, dar ne oferă nouă celorlalți un scurt răgaz de la hypeul neîncetat al unui viitor bazat aproape exclusiv pe inteligență artificială.
Bonus 2: Tehnologia cuantică, un soi de pisică a lui Schrödinger
Cuvântul „cuantic” devine atât de omniprezent în mass-media, încât majoritatea europenilor încep să pretindă că știu ce înseamnă. În spatele banalizării acestui concept, persistă o incertitudine reală dacă tehnologia cuantică este moartă sau vie.
(Citește și: ”FMI – World Economic Outlook: Zona euro și China, aterizare. Marile economii – riscuri comerciale, stagnare, protecționism”)
***