Cristian Grosu / Înapoi, în viitor! Despre rescrierea capialismului liberal

Cristian Grosu / Înapoi, în viitor! Despre rescrierea capialismului liberal

Uniunea Europană a intrat în 2025 de pe o poziție economică dramatică – cu sute de mii de job-uri puse pe suspendare și cu o cădere de competitivitate și un decalaj tehnologic greu de recuperat într-un deceniu.
Problema economică e, însă, doar o consecință a unei atitudini sociale și a unei mutații ideologice suferită de capitalismul liberal de piață care cer corecții severe dacă popoarele UE vor să-și păstreze prosperitatea pe care până acum o considerau naturală. Nu e ”naturală” – e o stare de lucruri care se câștigă și să păstrează zi de zi – și generație cu generație – dar asta o va afla fiecare pe propria piele curând.

Textul de mai jos e preluarea integrală a editorialului de număr (apărut șub titlul ”Înapoi, în viitor!”) al revistei (exclusiv print) CRONICILE Curs De guvernare Nr. 76: Înspăimântătoarele Rapoarte Draghi și Letta monitorizează doar efectele. Cauzele țin de idelogia destructurantă care a anihilat competitivitatea tradițională a Bătrânului Continent.
Mai jos, textul integral.
(Redacția)

***

”Criza de competitivitate europeană nu e doar o chestiune de economie, asta pentru că s-a ajuns aici nu prin simpla inadecvare la evoluția tehnologiilor și piețelor: decalajul a apărut îndeosebi în ultimele două decenii, când legătura organică dintre mentalitatea socială față de societatea capitalistă liberală de piață a început să se decableze de economia capitalistă liberală de piață.

Nu putem să nu observăm că – fără a metaforiza  – liderii Chinei sunt mult mai capitaliști (fără ghilimele) decât liderii europeni, iar între cele trei mari entități economice SUA-China-UE, cea mai socialistă nu e China, ci Uniunea Europeană – Europa a ajuns mult mai la stânga decât China.

Omenirea nu cunoaște încă un sistem economic fezabil, în care socialismul (adică sistemul bazat pe redistribuirea în societate a valorii produse) să poată exista fără capitalismul care produce acea valoare. Pentru că acea valoare e produsă de complicata natură umană care, pentru a fi inovatoare și recompensată, are nevoie de libertate economică. (Excepția demnă de studiu e Coreea de Nord – dar aceea nu e o țară și o economie, ci o închisoare și un cimitir.)

Or, singura șansă a Uniunii Europene de-a reintra în cărțile viitorului economic relevant și de a-și păstra actuala prosperitate, care tocmai își pierde sursele de rezistență, este să reseteze societatea pe mentalitatea capitalistă de piață.

Greu lucru: asta înseamnă, de fapt, revenirea la valorile care au creat și această economie și această prosperitate, căci ea ține de niște valori la care societatea Occidentală, agresată ideologic, ar trebui să se întoarcă, tocmai pentru a-și putea vedea mai departe de drum, în viitor:

 1. Reinstaurarea meritocrației. Bunul simț acumulat în sutele de mii de ani de mers biped ne spune că, da, lucrurile sunt trase înainte de cei mai buni – care trebuie cultivați; războiul se câștigă cu cei curajoși, care trebuie scoși în față; inovația vine de la cei creativi, care nu trebuie omorâți cu reguli absurde; proiectele mari se fac cu spirit antreprenorial, care nu doar că nu trebuie subminat, ci trebuie stimulat.
Altfel, de ce și-ar propune cetățeanul occidental efortul – uriașul efort – de a fi tot mai competent, de a-și confrunta fricile, de a fi creativ, de a trăi pe cont propriu?

2. Triada de bază – formată în familie, școală, mediul de viață: „Muncă-responsabilitate-satisfacție socială și recompensă materială”.
Atacată din toate părțile de ideologiile toxice devenite politici de stat în materie de Educație, această triadă se află în dificultate în Europa: capitalismul liberal nu mai reușește să o retransforme în energia cea mai de bază a progresului – ba, chiar nici nu o mai cultivă.

3. Relația esențială pe care societățile și generațiile lor ar trebui să o aibă cu experiența și incredibil de complicata aventură istorică, care s-a decantat până la funcționalitatea sistemului de libertăți și prosperitate de azi: sistemele de educație au evacuat cultura europeană „clasică” din curriculum – tot mai puțini dintre indivizii acestei societăți au idee de cum s-a ajuns la această societate, cultura generală care creează oameni articulați în lume și în propria lume interioară e suplinită cu informații de pe rețelele sociale, rostogolite de boții extremelor ideologice.

4. Atitudinea față de profit. Societatea capitalistă de piață și-a bazat mereu succesul pe administrarea naturii umane – spre deosebire de dictaturi sau de ideologiile toxice care au încercat, prin „omul nou”, să o schimbe. Or, recompensa, profitul sunt legate de natura umană. Europa se uită, astăzi, tot mai chiorâș la profit, uitând că se află în competiție cu giganți care avansează pe bază de profit.

5. Nu capitalismul liberal e făcut pentru reguli, ci invers: regulile trebuie făcute pentru funcționarea capitalismului liberal de piață.

Toate acestea au fost, în ultimele două decenii, anihilate în Europa construită și adusă la prosperitate și libertăți tocmai de aceste principii, iar războiul ideologic intern încă ține descătușarea economiei europene pe stand by. Deși e limpede:

În ciuda etichetelor insidioase ale extremismului de stânga progresist, care destructurează societatea începând cu alienarea individuală, PROGRESUL a fost, este și va fi mereu o valoare foarte conservatoare.”

(Citește și: ”IARNA VRAJBEI NOASTRE (geoeconomice). CRONICILE Nr. 76. Sumarul, titlurile, autorii, coperta”)

***

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *