Boboteaza în Bucureștiul anului 1915: „Ziua gerului”

Sărbătorită pe 6 ianuarie, Boboteaza amintește de momentul în
care Iisus Hristos a fost botezat în apa Iordanului de către
Sfântul Ioan Botezătorul.

În mod tradițional, curajoșii înfruntă gerul și se aruncă în
apele rece pentru a scoate crucea aruncată de preoți. Revista
Minerva din 7 ianuarie 1915, relata povestea eroului care intra în
apa Dâmboviței pentru a recupera crucea aruncată de Mitropolitul
Țării.

„Românul
are o zicătoare cu privire la sărbătorile noastre creștinești:
Crăciunul e al flămândului, Paștele e al fudulului (Asta pentru
că în ziua Nașterii Domnului de obicei își strică stomacul, iar
la Înviere își pătează totdeauna hainele noi nouțe cu ceară de
lumânare). Bobotează are parte de o soartă mai ingrată, căci ea
e ziua oficial cunoscută a gerului. Zici Bobotează, zici ger; zici
ger, zici Bobotează. (…) Un singur personal tremură însă
într-adevăr mai abitir în ziua de Boboteaza, ca oricând. Este
acela care are sarcina să scoată din apa Dâmboviței crucea pe
care o aruncă în.. valurile râului Mitropolitul Țării. Eroul
care intră aproape până la genunchi în apă pentru ca să caute,
fără mănuși, sfântul simbol al creștinătății în fundul
tulbure al Dâmboviței – și căruia i se oferă pentru acest
gest, anual, suma de trei sute de lei – a răcit chiar în câțiva
ani, din pricină că a stat vreo zece minute cu picioarele în
apă…”, scria revista
Minerva, ,
conform Institutului
de Studii Sud-Est Europene.

Boboteaza în Bucureștiul anului 1915 (© Minerva / Institutul de Studii Sud-Est Europene)

Boboteaza
sau Botezul Domnului, sărbătorită pe 6 ianuarie, reprezintă
împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul finalul perioadei de
12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul
Crăciunului. Ziua de 6 ianuarie este prăznuită atât de creştinii
ortodocşi, cât şi de cei catolici, scrie adevarul.ro.

Numită
teologic şi Epifania, Teofania sau Arătarea Domnului, sărbătoarea
aminteşte de momentul în care Iisus Hristos, la vârsta de 30 de
ani, a fost botezat de Sfântul Ioan Botezătorul în râul Iordan.
Pe 6 ianuarie, mii de credincioşi merg în biserici ca să ia
agheasmă. Este apa pe care o sfinţesc preoţii şi pe care oamenii
religioşi o beau ca să fie protejaţi de rele.

Boboteaza
sau Botezul Domnului, una dintre cele 12 sărbători creştine
importante, este celebrată la 6 ianuarie. Pe lângă tradiţia
sfinţirii apelor, până anul trecut, înainte de pandemie, includea
şi o serie de obiceiuri populare, ca acela în care bărbaţii scot
din apă crucea aruncată de preoţi, dar şi superstiţii, precum
aflarea ursitului.

Credincioşii
şi preoţii consideră că apa de la Bobotează are o putere
deosebită, pentru că a fost sfinţită printr-o îndoită chemare a
Sfântului Duh, iar sfinţirea are loc chiar în ziua în care
Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. Apa sfinţită la
biserică în această zi şi luată de credincioşi nu se strică
niciodată. Prin agheasmă se înţelege atât apa sfinţită, cât
şi slujba pentru sfinţirea ei.

Agheasma
Mare se săvârşeşte numai de Bobotează, spre deosebire de
Agheasma Mică, ce se obţine prin sfinţirea în biserică a apei,
în prima zi a fiecărei luni, dar şi în case, la sfeştanie.
Totodată, Agheasma Mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6
şi 14 ianuarie, altfel este necesară aprobarea preotului duhovnic
spre a fi folosită. De Bobotează începe activitatea publică a
Mântuitorului Iisus Hristos. Acum se arată pentru prima dată
Sfânta Treime, prin botezul de la apa Iordanului. Credincioşii sunt
chemaţi să ia darurile Sale din apa cea sfinţită, spun teologii.