Discuțiile pe Buget: Datele pe care va fi construit

Liderii coaliției de guvernare se vor reuni miercuri, în prima ședință din acest an, pentru discuții pe tema datei alegerilor anticipate, a candidatului comun și a bugetului pe 2025.
În acest context, redăm principalii indicatori pe care ar urma să fie construit bugetul pe anul în curs, pe baza proiecțiilor oficiale, dar și a angajamentelor asumate de România în Planul Bugetar Structural Național agreat cu Comisia Europeană, care prevede reducerea graduală a deficitului bugetar pe o perioadă de șapte ani.

Conform țintelor asumate în planul menționat, deficitul bugetar din 2025 ar urma să se ridice la 7% din PIB, respectiv 133,3 miliarde de lei – totul raportându-se la o creștere a PIB prognozată la 2,5%.

Documentul precizează că veniturile estimate a fi colectate la bugetul general consolidat în 2025 se vor ridica la :

625,1 miliarde de lei – proiecția încasărilor de taxe, impozite și contribuții în conformitate cu evoluția economiei locale și a încasărilor de fonduri europene (inclusiv PNRR);
la care ar urma să se mai adauge venituri suplimentare de 26,2 miliarde de lei – din aplicarea unor măsuri fiscale.

Nivelul cheltuielilor publice ar urma să fie de 784,7 miliarde de lei.

Veniturile și cheltuielile – în structură

Astfel, conform Planului agreat cu Comisia, pentru a se încadra într-un deficit de 7% din PIB, ”s-au luat în considerare fondurile ce pot fi atrase din finanțarea deficitului bugetar în valoare de 133,3 miliarde lei (respectiv 26,6 miliarde de euro), diferența fiind acoperită din reforma fiscală și de administrare a impozitelor și taxelor în valoare de 26,2 miliarde lei (respectiv 5,24 miliarde de euro sau 1,37% din PIB)”.

Suma este semnificativ mai mare decât veniturile suplimentare pe care Guvernul ar urma să le încaseze ca urmare a introducerii așa-numitei ”Ordonanțe trenuleț”. Potrivit notei de fundamentare, impactul pe venituri a măsurilor din această ordonanță ar urma să fie +7,1 miliarde de lei, dar acestea ar putea fi mai mici având în vedere amânarea introducerii ”taxei pe stâlp”.

Redăm în continuare proiecția principalelor categorii de venituri și cheltuieli.

Datele macro: din ce va crește economia

Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP) a publicat prognoza oficială de iarnă – principalii indicatori pe baza cărora se va realiza bugetul pe anul 2025. Aceasta indică un avans de 2,5% din PIB a economiei anul viitor. CNSP a revizuit totodată și estimarea de creștere pentru acest an – la 1% din PIB, de la 2,8% estimarea din toamnă.

Prognoza de creștere pentru 2025 are la bază ipoteza unui avans de 2,5% a consumului privat față de 2024 și o creștere de 5,9% a formării brute de capital fix (investiții publice și private).

Ca urmare a acestor evoluții, contribuțiile la creșterea reală ar urma să sufere modificări importante față de 2024:

contribuția consumului final se va înjumătăți la 1,7pp din PIB;

contribuția investiților (formarea brută de capital fix) la avansul economiei va crește de cinci ori, la 1,5pp din PIB;

contribuția negativă a exportului net ar urma să scadă la mai puțin de jumătate: de la -2,5pp la -0,8pp.

În ceea ce privește contribuția ramurilor economice la avansul PIB, serviciile și construcțiile ar urma să ducă tot greul în 2025.

Avansul salariilor, la jumătate față de 2024

Un alt indicator care iese în evidență se referă la avansul salariilor, ritmul de creștere a veniturilor urmând să se înjumătățească în 2025. CNSP întrevede o creștere a câștigului salarial mediu net luna de 6,1%, la 5.355 de lei, față de un avans de 14,4% în 2024.

Câștigul salarial real (ajustat cu inflația) ar urma să înregistreze un avans de doar 1,6% în 2025, după o creștere de 8,3% anul acesta.

Numărul mediu de salariați ar urma să ajungă la 5,475 milioane de persoane, în creștere cu 1,2% față de 2024. Rata șomajului este estimată să coboare ușor la sfârșitul anului viitor, la 3,1%.

Cursul mediu de schimb anticipat este de 5,01 lei/euro față de 4,95 lei/euro media din 2024.

CNSP mai anticipează o deteriorare a balanței comerciale la -35,9 miliarde de euro, de la -33,4 miliarde de euro în 2024. Evoluția ar urma să fie determinată de un avans mai pronunțat al importurilor decât al exporturilor (+4,3% față de +3,1%).

Pe de altă parte, CNSP întrevede o corecție semnificativă a deficitului de cont curent, de la 7,9% din PIB în 2024 la 7,5% din PIB anul viitor, ceea ce sugerează că se așteaptă la un avans mai important a exporturilor de servicii.