România rămâne în afara lanțului valoric al industriilor verzi europene

România reușește performanța negativă de a fi lăsată în afara lanțului valoric al industriilor verzi, arată cele mai recente date agregate de Banca Națională a României (BNR) – asta deși, paradoxal, țara noastră este una din puținele țări europene care îndeplinește deja criteriul de decarbonare pentru 2030, asumat de țările europene prin acordul climatic de la Paris, comerțul cu bunuri tehnologice care contribuie la controlul poluării este într-un declin puternic în ultimii ani.

Comparativ, țările cu care ne comparăm cel mai des, respectiv Ungaria, Cehia și Polonia, înregistrează nu doar o creștere a comerțului total cu bunuri de protecție a mediului, ci au și o balanță comercială excedentară pe această categorie de bunuri. Vorbim despre bunuri esențiale pentru tranziția (europeană) către o economie verde, de tipul produselor de tratare a apei, fitre de aer, panouri solare și piese (invertoare), turbine eoliene, baterii de stocare a energiei, sisteme de izolare termică sau gestionare inteligentă a energiei, dispozitive de monitorizare a calității aerului, etc.

”România se află sub media regiunii. Atât comerțul total, cât și balanța comercială au înregistrat evoluții negative în perioada 2022-2023, spre deosebire de Ungaria și Cehia care marchează creșteri semnificative”, arată BNR în raportul „Tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar din România 2024”.

Tendința este una îngrijorătoare, mai ales că România a făcut și face investiții mari în proiecte de energie verde. Deși țara noastră are potențialul și chiar realizează pași semnificativi în direcția decarbonizării, aceste eforturi nu se reflectă încă în performanțele comerciale și sugerează provocări în dezvoltarea unui lanț valoric intern pentru tehnologiile verzi care să capteze din valoarea economică pe care creșterea sectorului de cleantech o poate aduce Uniunii Europene.

Pe sectorul de fotovoltaic, conform analizei EU Market Outlook for Solar Power 2024-2028 realizată de SolarPower Europe, numărul companiilor care produc module solare în Europa a crescut de la 42 în 2021 la 62 în 2024. În România există o singură investiție în curs de derulare într-o fabrică de panouri fotovoltaice (asamblare), la Sfântu Gheorghe, județul Covasna. Investiția este co-finanțată prin PNRR. Panourile fotovoltaice reprezintă cea mai rapidă soluție pentru creșterea capacității în energie verde. Totodată, în Europa, există 13 companii care produc invertoare solare, 5 care produc bare și discuri de silicon și 6 care produc celule solare.

România și-a atins țintele de decarbonizare din Acordul de la Paris

Raportul BNR mai arată că România a înregistrat în 2022 un nivel de 41 la sută din valoarea emisiilor de gaze cu efect de seră din anul 1990, cea mai mică valoare înregistrată în ultimii 24 ani. Asta înseamnă că țara noastră s-a încadrat deja în ținta de reducere cu cel puțin 55 la sută a emisiilor față de valorile din 1990, asumată prin Acordul de la Paris.

Evoluția este explicată de schimbările structurale din perioada post-comunistă (închiderea multor capacități și procese industriale și prin urmare scăderea cererii de energie) și de închiderea capacităților de producție de energie pe bază de ardere a cărbunelui.

În plus, investițiile din ultimele decenii în surse de energie regenerabilă au pus România peste media regională sau media UE în termeni de pondere a energiei provenite din surse regenerabile în consumul total de energie, arată raportul băncii centrale. BNR atrage însă atenția că ecartul s-a redus semnificativ în ultimii patru ani și că celelalte țări europene ne ajung din urmă.

Cel mai important tip de energie regenerabilă pentru România se menține energia din surse hidrologice, care este însă influențată de evenimentele climatice extreme de tip secetă. Totodată, sistemul energetic național are mai multe vulnerabilități structurale, în condițiile în care în perioadele cu producție slabă de energie regenerabilă (soare și vânt) se repornesc capacitățile în rezervă (cărbune, hidro) și încă există nevoia de import de energie electrică, în maxim de sarcină chiar aproape de limita permisă de interconexiuni.

În ceea ce privește asa-numiții indicatori de creștere verde, adică productivitatea utilizării carbonului și intensitatea carbonului bazată pe producție, aceștia plasează România la un nivel favorabil comparativ cu țările din regiune, fiind înregistrate evoluții pozitive în cazul ambilor indicatori urmăriți de OCDE, utilizați pentru măsurarea decarbonării economiei. Conform BNR, pentru România, productivitatea carbonului măsurată ca PIB real generat pentru fiecare unitate de CO2 emisă în atmosferă a fost de 8,41 USD/kg comparativ cu o medie regională de 5,3 USD/kg.

Aceștia fac parte din așa-numiții indicatori de creștere verde (eng. Green Growth Indicators), calculați de OCDE. Productivitatea carbonului bazată pe producție este calculată ca PIB real generat per unitate de CO2 emisă. Intensitatea carbonului bazată pe producție este calculată ca emisii CO2 per capita (tone/persoană). Pentru ambii indicatori sunt incluse emisiile din combustia cărbunilor, petrolului, gazelor naturale și a altor combustibili.

În 2023, principalele sectoare de activitate după consumul de energie au fost industria si transporturile.

Problema capacităților regenerabile rămâne intermitența producției (securitatea în aprovizionare) și impactul asupra gestionării rețelei (care riscă să fie supraîncărcată în anumite zone, exemplul cel mai relevant pentru România este concentrarea eolienelor în Doborgea), în lipsa capacităților de stocare, care sunt încă scumpe.

Marii poluatori ai planetei

Marii poluatori ai planetei sunt China, care a dat în 2022 aproape o treime din emisiile globale de gaze cu efect de seră, Statele Unite ale Americii cu aproape 14% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, India (8%, venind tare din urmă) și Uniunea Europeană, cu puțin peste 7% din emisiile mondiale.

Mare parte din poluare provine din industria grea și din arderea cărbunelui în centrale pentru generarea de energie electrică necesară proceselor tehnologice industriale. În timp ce Vestul a făcut tranziția către surse de energie mai puțin poluante, țările în curs de dezvoltare folosesc preponderent capacități pe cărbune care sunt ușor de realizat și conectat la rețea pentru a răspunde rapid necesarului în creștere de energie.

Notă: Gazele cu efect de seră avute în vedere sunt: dioxid de carbon, metan, oxid de azot, hidrofluorocarburi și perfluorocarburi. Sursa pentru emisii este reprezentată de totalul sectoarelor, exclusiv LULUCF (exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură) și inclusiv aviație