Donald Trump redeschide discuția despre ”cumpărarea” Groenlandei

La fel ca și în debutul primului său mandat prezidențial, Donald Trump agită Europa cu declarații controversate despre statutul Groenlandei. Președintele ales vorbește deschis despre interese economice vitale ale SUA, semnalând de fapt importanța strategică militară a insulei.

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume, care adăposteşte peste 56.000 de oameni, și are o poziţie strategică relevantă în zona Arctică și Ruta maritimă a Nordului, vizată în egală măsură de tandemul ruso-chinez.

Trump: ”Avem nevoie pentru securitate economică”

În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa preşedinţie pentru ca SUA să deţină Groenlanda, numind-o „o necesitate absolută”.

Întrebat marţi, în cadrul unei conferinţe de presă, dacă ar exclude folosirea „coerciţiei militare sau economice” pentru a obţine Groenlanda – sau Panama, pe care Trump şi-a exprimat, de asemenea, dorinţa de a o deţine – preşedintele ales a răspuns: „Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitate economică”.

Preşedintele ales spune că deţinerea Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA, dar experţii spun că este posibil ca acesta să aibă în vedere şi alte aspecte ale Groenlandei, cum ar fi rezervele sale de resurse naturale – inclusiv metale rare – care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice topesc gheaţa din teritoriu.

Poziţia geopolitică a Groenlandei – geografia militară a Cercului Polar de Nord

Groenlanda este cea mai mare insulă din lume şi adăposteşte peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză şi în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziţie geopolitică unică, fiind situată între SUA şi Europa.

((Citește și: ”De ce Războiul Rece se mută la Polul Nord”)

Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga. Acesta a fost considerat mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potenţial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaţionale.

Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei sale, iar insula face parte din decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, o regiune maritimă strategică.

Și alți președinți americani au făcut oferte de a cumpăra Groenlanda

Trump nu este primul preşedinte american care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda. În 1867, când preşedintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, el a luat în considerare şi achiziţionarea Groenlandei.

La sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, și administraţia Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente raportate pentru prima dată de presa daneză.

Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spaţială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei.

Groenlanda, cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane

La jumătatea distanţei dintre Moscova şi New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forţelor armate americane şi este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.

SUA doresc să se asigure că „nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.

Miza economică a deținerii Groenlandei

Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.

Printre acestea se numără petrolul şi gazele, precum şi metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru maşinile electrice şi turbinele eoliene ale tranziţiei ecologice, precum şi pentru fabricarea echipamentelor militare.

În prezent, China domină producţia mondială de pământuri rare şi a ameninţat deja că va restricţiona exportul de minerale critice şi tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump. „Nu există nicio îndoială că Trump şi consilierii săi sunt foarte preocupaţi de dominaţia pe care China pare să o aibă”, a declarat Dodds pentru CNN. Groenlanda oferă o sursă potenţial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el.

„Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a ţine China afară”, a mai spus sursa citată.

Oportunităţi pe măsură ce gheaţa se topeşte

Topirea gheţii şi creşterea rapidă a temperaturilor din Arctica oferă Groenlandei şi oportunităţi economice pe măsură ce schimbările climatice remodelează ţara.

Pierderea gheţii a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică.

Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în deceniul până în 2024, în parte datorită topirii gheţii. „Trump, cred, înţelege instinctiv ideea că Arctica se topeşte” şi oportunităţile percepute, a spus Dodds.

Guvernele Danemarcei şi Groenlandei resping ferm pozițiile exprimate de Trump

Guvernele Danemarcei şi Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că naţiunea arctică poate fi cumpărată. „Nu suntem de vânzare şi nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârşitul lunii decembrie.

Kuupik V. Kleist, un fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump vorbea mai mult cetăţenilor americani decât groenlandezilor. „Nu văd nimic în viitor care să deschidă calea pentru o vânzare. Nu cumperi pur şi simplu o ţară sau un popor”, a declarat el pentru CNN.

În decembrie, Danemarca a anunţat o creştere uriaşă a cheltuielilor militare pentru Groenlanda. Apoi, la începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a lansat o stemă regală redesenată, sporind proeminenţa ursului polar care simbolizează Groenlanda.

Groenlanda încearcă de ani să îşi consolideze independenţa prin diversificarea economiei sale în afara pescuitului.

În noiembrie, Groenlanda a deschis un nou aeroport în Nuuk, ca parte a planurilor de creştere a turismului. Însă Groenlanda se bazează în continuare pe o subvenţie anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, care s-a dovedit a fi un mare obstacol în calea independenţei.

Vizita în Groenlanda, „un pic de distracţie” pentru Trump Jr.

Sosirea lui Donald Trump Jr. în Groenlanda a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic, transmite CNN.

Marţi, Donald Trump Jr. a aterizat marți în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, preşedintele ales Donald Trump, şi-a exprimat dorinţa puternică de a o cumpăra, în ciuda declaraţiilor tăioase ale Groenlandei că nu este de vânzare.

Trump Jr. a încadrat călătoria ca fiind „un pic de distracţie”, spunând CNN, „ca un om în aer liber, sunt încântat să mă opresc în Groenlanda pentru această săptămână”. Dar călătoria a alimentat speculaţiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic.

(Citește și: ”De ce Războiul Rece se mută la Polul Nord”)

***