Franța cere Comisiei Europene sancționarea lui Elon Musk pentru ingerințe în politica statelor UE

Franța cere Comisiei Europene sancționarea lui Elon Musk pentru ingerințe în politica statelor UE

Şeful diplomaţiei franceze, Jean-Noel Barrot, a solicitat Comisiei Europene să acţioneze „cu cea mai mare fermitate” împotriva ingerinţelor lui Elon Musk în dezbaterea politică europeană. În caz contrar, Parisul anunță că este pregătit să ia singur măsuri de sancționare, spune oficialul francez, în opinia căruia intervențiile miliardarului american încurajează mișcările extremiste din UE.

Elon Musk, consilier al lui președintelui ales Donald Trump, și-a înmulțit comentarile privind politica europeană, comentarii considerate de Franța drept ingerințe politice. Prin mesajele postate pe platforma X, al cărei proprietar este, Elon Musk încearcă să sprijine formațiunile de extremă dreapta, ceea ce a dus deja la o serie de polemici în Germania.

Într-o intervenţie la radio France Inter, Jean-Noel Barror a declarat că executivul UE ar trebui „să recurgă într-un mod mult mai viguros la instrumentele pe care i le-am dat pentru a descuraja aceste comportamente”, relatează AFP, agenție preluată de Agerpres.

Ministrul francez de Externe nu exclude o sancțiune de genul inetrzicerii platformei X

Întrebat despre posibilitatea „interzicerii” platformei X în Europa, la fel ca în Brazilia, unde reţeaua a fost suspendată timp de 40 de zile, ministrul francez a răspuns: „Acest lucru este prevăzut în legile noastre”.

„Fie Comisia Europeană pune în aplicare cu cea mai mare fermitate legile pe care ni le-am dat pentru a ne proteja spaţiul public, fie nu o face, dar atunci va trebui să consimtă să redea statelor membre ale UE, să redea Franţei, capacitatea de a o face”, a declarat Barrot la radio France Inter.

„Trebuie să ne trezim”, a insistat el.

Elon Musk intervine cu brutalitate de mai multe săptămâni în viaţa politică europeană,s crie AFP. Pe reţeaua sa de social media, miliardarul şi-a înmulţit luările de poziţie în favoarea partidului de extrema dreaptă din Germania AfD şi împotriva premierului britanic, laburistul Keir Starmer.

Editorial al lui Elon Musk de sprijinire a AfD, publicat de Die Welt

La o săptămână după ce a scris pe X că „numai AfD poate salva Germania”, miliardarul Elon Musk a publicat în decemrbie o opinie în cotidianul german Die Welt în care își reînnoia sprijinul pentru această formațiune de extremă dreapta, în vederea alegerilor generale anticipate din februarie.

„Alternativa pentru Germania este ultima rază de speranţă pentru această ţară”, a scris Musk într-un articol pentru ediţia de duminică a Die Welt, consultat în avans de agenția germană dpa, preluată de Agerpres.

Fondatorul Tesla și SpaceX, apropiat al președintelui ales Donald Trump, spune că AfD va avea poziţiile potrivite în chestiunile redresării economice a Germaniei, aprovizionării energetice şi controlului migraţiei.

De asemenea, el afirma că vede AfD angajată faţă de ceea ce a numit „realism politic”. „Portretizarea AfD ca extremă dreapta este în mod clar falsă dacă se ia în considerare faptul că Alice Weidel, lidera partidului, are o parteneră de acelaşi sex din Sri Lanka! Vouă vi se pare cineva ca Hitler?”, scrie Elon Musk.

Tensiuni la Die Welt, după publicarea editorialului

Miliardarul american a fost contrazis în ziar de către Jan Philipp Burgard, devenit ulterior redactor şef al Grupului Die Welt. Cele două opiniiau fost plasate una lângă alta în ziarul tipărit.

„Diagnosticul lui Musk este corect, dar abordarea sa pentru terapie, că numai AfD poate salva Germania, este greşită în mod fatal”, a scris Burgard.

Decizia publicării opiniei miliardarului american a provocat tensiuni în redacția Die Welt. Editorul răspunzător de articolele de opinie a anunţat pe X că îşi înaintează demisia după publicarea textului lui Elon Musk.

Alţi jurnalişti ai Die Welt şi-au exprimat şi ei dezacordul.

„Discuţia curentă despre textul lui Elon Musk este foarte revelatoare. Democraţia şi jurnalismul înfloresc în libertatea de expresie”, se menţionează într-o declaraţie comună a actualului redactor şef al grupului, Ulf Poschardt, şi a succesorului său, Jan Philipp Burgard.

Preşedinta Asociaţiei jurnaliştilor germani (DJV), Mika Beuster, a cerut media să nu permită să fie exploatate în campania electorală şi să fie „extrem de atente” cu contribuţiile de opinie.

„Media germane nu trebuie să permită să fie folosite în mod eronat drept portavoci pentru autocraţi şi prietenii lor”, a spus Beuster.

Elon Musk, în calitate de patron al Tesla, este şi unul dintre cei mai importanţi angajatori din landul german Brandenburg.

AfD, pe locul 2 în sondaje

AfD se află pe locul al doilea în sondajele privind intenția de vot la alegerile anticipate programate pentru 23 februarie, cu circa 19% din opţiunile de vot, în urma alianţei conservatoare CDU/CSU, creditată cu peste 30% din voturi.

Toate partidele reprezentate în prezent în Bundestag au exclus orice cooperare cu AfD, care este monitorizat de serviciul de informaţii interne sub suspiciunea că este organizaţie de extremă dreapta.

Problema Groenlanda este una ce ar putea semnala la revenirea legii celui mai puternic – ministrul de Externe francez

Ministrul de externe francez a fost întrebat de asemenea despre ameninţările preşedintelui ales american Donald Trump cu privire la Groenlanda, teritoriu autonom al Danermarcei.

Groenlanda este un „teritoriu al Uniunii Europene. Nu se pune problema ca UE să lase alte naţiuni ale lumii, oricare ar fi ele, să-i atace graniţele suverane”, a declarat el.

„Dacă mă întrebaţi dacă cred că SUA vor invada Groenlanda, răspunsul este nu. Dacă am intrat într-o epocă care vede revenirea la legea celui mai puternic, răspunsul este da”, a apreciat Barrot.

„Trebuie să ne trezim, să ne întărim într-o lume guvernată de legea celui mai puternic”, a insistat şeful diplomaţiei franceze.

Donald Trump şi-a reiterat marţi ambiţiile de a anexa Canalul Panama şi Groenlanda, cu forţa dacă va fi nevoie. Preşedintele ales al SUA a cerut Danemarcei să „renunţe” la teritoriul său autonom bogat în resurse, atrăgându-şi o ripostă fermă din partea premierului danez Mette Frederiksen, care a amintit că „Groenlanda este a groelandezilor”.

Situată în Oceanul Arctic, a doua cea mai mare insulă din lume după Australia (2,2 milioane de kilometri pătraţi), cu o populaţie de 55.000 de locuitori, are propriul drapel, limba sa, cultura şi instituţiile sale.

Împreună cu Danemarca continentală şi Insulele Feroe, Groenlanda formează „Comunitatea Regatului” Danemarcei, fără să facă parte din Uniunea Europeană, din 1985.

(Citește și: Alegerile anticipate din Germania / Un editorial al lui Elon Musk de sprijinire a AfD generează tensiuni în redacția Die Welt)

****

Similar Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *