Tarifele anunțate de Trump ar împinge tariful mediu aplicat bunurilor importate de America la 18%

Tarifele vamale propuse de președintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, ar crește rata medie a taxelor vamale aplicate bunurilor importate de Statele Unite ale Americii la un nivel mediu de 18%, de la puțin peste 2% în prezent, arată o analiză a JP Morgan Asset Management. Acesta ar fi cel mai ridicat nivel al tarifului mediu aplicat importurilor de la începutul anilor 1930, perioada celebrului tarif Smoot-Hawley, care a accentuat Marea Depresiune (1929-1933) și a adus la putere partidele fasciste în Europa.

Donald Trump, care va prelua funcția de președinte pe 20 ianuarie, s-a angajat la sfârșitul lunii noiembrie să introducă tarife vamale de 25% pentru toate produsele care intră în Statele Unite din Mexic și Canada, precum și un tarif universal de 20% pentru bunurile de proveniență europeană. De asemenea, Trump a amenințat cu taxe vamale de până la 60% asupra importurilor din China.

Trump folosește amenințarea cu tarife pentru a aduce la masa negocierilor țările vizate. Cu toate acestea, prima zi de mandat pentru președintele-ales se anunță a fi una aglomerată, cu multiple ordine executive care vor pregăti agenda administrației. Printre măsuri ar putea să se găsească și aplicarea unor tarife vamale ceva mai mici, care să înceapă întregul proces de negociere de înțelegeri comerciale bilaterale pe care Trump îl urmărește.

Aplicarea tarifelor în forma propusă de Trump ar produce o explozie a volatilității pe piețe

Aplicarea efectivă a tarifelor propuse de Trump, în forma lor brută, ar putea produce o explozie a dolarului american, a dobânzilor și a volatilității din piețele financiare, iar toate ar pune presiune recesionară suplimentară tarifelor asupra marilor economii și celor mai mici.

Statele Unite ar putea traversa mai lin șocul, din moment ce SUA sunt principalul consumator al lumii, dar și ele vor fi lovite de măsurile de retorsiune care vor lovi producătorii americani. În plus, consumatorii vor fi cei care vor plăti taxele vamale mai mari, iar asta va duce la reducerea venitului disponibil al populației pentru consum discreționar.

Vârful la care a ajuns tariful mediu de import în Statele Unite a fost de 20%, la mijlocul anilor ’30, de unde s-a redus gradual în anii ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial. Taxele vamale au început să fie majorate în 2018 de prima administrație Trump și au fost menținute în vigoare de președintele Joe Biden. Sub prima președinție Trump America a făcut o tranziție de la o abordare a cooperării strategice la o politică a competiției strategice în relația cu celelalte puteri mondiale.

Tarifele din perioada 2018-2019 au dus la o majorare a prețurilor de consum plătite de americani, după cum arată datele Departamentului pentru Muncă al SUA și analizate de Goldman Sachs Investment Research.

În precedenta iterație a războiului comercial, țările vizate de majorarea tarifelor au răspuns prin (1) propriile taxe vamale și (2) devalorizarea monedelor naționale. Conform unei estimări realizate de Deutsche Bank, țările cele mai vulnerabile în fața creșterii taxelor vamale de către guvernul american sunt Mexic, Vietnam, Canada și China. Estimarea se bazează pe dependența de comerțul cu Statele Unite și probabilitatea ca acestea să fie efectiv lovite cu o majorare a tarifelor de import.

Banca centrală americană ar putea ignora puseul de inflație pentru a evita o recesiune

Un element de incertitudine este răspunsul autorităților americane la o eventuală criză economică sau recesiune cauzată de aplicarea tarifelor, prăbușirea piețelor și tensionarea relațiilor comerciale bilaterale: pe de o parte, în cazul unui șoc negativ, administrația Trump va interveni cel mai probabil cu majorarea cheltuielilor bugetare și stimulente fiscale. Pe de altă parte, răspunsul băncii centrale americane nu este evident, din moment ce șocul riscă să fie unul cu dublu tăiș: atât inflaționist, cât și recesionist.

Într-un raport al Rezervei Federale (Fed) din septembrie 2018, la câteva luni de la primele tarife aplicate asupra Chinei, staff-ul tehnic al băncii centrale americane a făcut o simulare cu impactul economic al unui tarif de 15 puncte procentuale:

• Modelul matematic al Fed a catalogat impactul inflaționist drept tranzitoriu, cu doar 1 punct procentual suplimentar la rata anuală a inflației

• Fed ar porni o recesiune dacă ar răspunde prin majorarea dobânzilor, iar impactul asupra calmării inflației ar fi oricum incert

• Dacă nu ar face nimic și ar ignora puseul de inflație, recesiunea ar putea fi evitată

• Concluzia studiului: ignorarea și considerarea puseului inflaționist drept tranzitoriu ”pare un răspuns adecvat la o creștere a tarifelor vamale”.

(Citește și: ”Avansul inflației din SUA ar putea schimba planurile Fed privind reducerile de dobânzi din 2025”)

***