Surplusul de lichiditate din bănci se stabilizează la minimum-ul ultimilor doi ani

Băncile comerciale active pe piața din România au înregistrat, la nivel cumulat, un surplus de lichiditate de 18,3 miliarde de lei, în medie zilnică, în luna decembrie, în stabilizare după scăderea considerabilă de la 26,9 miliarde de lei din noiembrie și de la 39,5 miliarde de lei din septembrie, potrivit datelor statistice publicate de către Banca Națională a României (BNR).

Acest excedent de lichiditate din bănci este principala sursă de finanțare a agenților economici și a gospodăriilor ce formează economia reală și a deficitului bugetar, care în 2024 s-a cifrat la 8,6% din PIB, iar în acest an ar trebui să fie redus la 7% din PIB.

Totodată, excesul de lichiditate din bănci este principala sursă pentru finanțarea internă a deficitului bugetar

Acesta este cel mai mic surplus de lichiditate din bănci și economie din decembrie 2022 încoace. Cea mai mare valoare a fost înregistrată în luna ianuarie a lui 2024, de 60,7 miliarde de lei.

Acest așa-numit excedent de lichiditate este plasat zilnic de băncile comerciale la BNR, prin intermediul facilității de depozit a băncii centrale. Asta înseamnă că, în luna decembrie, băncile au plasat la BNR, în medie, 18,3 miliarde de lei, la o rată medie de dobândă de 5,50%. 

Ministerul Finanțelor a împrumutat 8,6 miliarde de lei de la bănci, în decembrie, prin piața primară

În final de noiembrie, mai precis pe 25 și 27 noiembrie, piața internă a primit un impuls major de lichiditate datorită ajungerii la scadență a unor emisiuni de titluri de stat în valoare totală de 20,7 miliarde de lei, din care circa 18,7 miliarde de lei către investitori din România. Din acești 18,7 miliarde, 1,6 miliarde de lei au fost plătiți sub formă de dobânzi și 17,1 miliarde de lei sub formă de rambursări de rate de capital.

Prin aceste plăți de dobânzi și principal, Ministerul Finanțelor adaugă lichiditate în bănci, care sunt cei mai mari cumpărători și deținători de titluri de stat în lei. În urma acestor injecții de lichiditate, Ministerul Finanțelor a împrumutat în luna decembrie 8,6 miliarde de lei – operațiuni prin care retrage lichiditate din piață.

Ulterior, în decembrie, sumele rambursate investitorilor au fost de 4,5 miliarde de lei, din care sumele care au mers către investitorii locali au fost de 3,5 miliarde de lei.

Intervenția valutară a BNR din noiembrie a accentuat tendința de scădere a leilor excedentari din bănci

Scăderea din noiembrie a lichidității bancare a venit inclusiv pe fondul unei intervenții a BNR în piața valutară, care a fost activă în piață prin cumpărarea de lei, după primul tur al alegerilor prezidențiale, astfel încât cursul euro/leu să nu treacă de 5 lei. Presiunea pe deprecierea cursului a venit din piața de obligațiuni, mai precis din vânzările investitorilor străini ce și-au redus expunerea pe România după clasarea pe primul loc în turul întâi a alegerilor prezidențiale a candidatului anti-occidental Călin Georgescu.

Rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale a tensionat condițiile financiare de pe piața interbancară locală, mișcare care s-a văzut în creșterea dobânzilor în ultima lună.

Scăderea lichidității din noiembrie s-a văzut în cele două emisiuni eșuate de titluri de stat ale Ministerului de Finanțe din a doua parte a lunii noiembrie, prima în 18 noiembrie și a doua în 25 noiembrie, unde băncile au ofertat mult sub prospectul înaintat de Finanțe. În plus, 25 noiembrie a fost lunea de după primul tur al alegerilor prezidențiale, zi în care volatilitatea din piața secundară de obligațiuni și valutară a fost exacerbată de ieșirea pe primul loc a lui Călin Georgescu.

Intervenția BNR și faptul că banca centrală a vândut băncilor euro și a cumpărat de la ele lei, pentru a susține cursul, s-a văzut atât în dinamica din noiembrie a rezervelor valutare ale BNR (-1,6 miliarde de euro), cât și în faptul că Finanțele au reabsorbit rapid în 27 noiembrie acest surplus de euro din bănci prin două emisiuni de titluri de stat: una prin care a vândut titluri pe 24 de luni în valoare de 150 de milioane de euro (la care băncile au subscris 177,5 milioane de euro) și una de certificate de trezorerie cu maturitate de 12 luni în valoare de 198,3 milioane de euro (la care băncile au subscris 277,7 milioane de euro, aproape dublu față de prospect).

Excesul de lichiditate din bănci este principala sursă pentru finanțarea internă a deficitului bugetar

Acest exces de lichiditate este administrat extrem de atent de bănci și de către BNR în condițiile în care prin el se asigură mare parte din finanțarea internă a deficitului bugetar. Băncile sunt actorii principali când vine vorba de finanțarea găurii din bugetul de stat: sistemul bancar are o pondere de aproape 43% în totalul titlurilor de datorie (lei+euro) emise de guvern pe piața internă, un nivel foarte ridicat.

Banca Națională a României a permis umflarea acestui excedent de lichiditate astfel încât Guvernul și economia reală să aibă resurse pentru a se finanța. Guvernul va avea un necesar de finanțare ridicat și în 2025, în condițiile unui deficit bugetar estimat la 133 miliarde de lei și a unor scadențe în contul datoriei publice de peste 100 de miliarde de lei.

Aceasta din urmă sumă va crește însă ușor pe parcursul primei părți a acestui an pe măsură ce vor fi realizate noi împrumuturi prin instrumente de datorie pe termen scurt, cu scadență în 6, 7 sau 8 luni.

Notă: Acest surplus de lichiditate se umflă și datorită împrumuturilor externe pe care le face Guvernul, care la un moment trebuie schimbate din valută în lei. Aceste tranzacții le face Banca Națională cu băncile. Doar în acest an Guvernul a împrumutat din piețele externe 12,2 miliarde de euro, 6,15 miliarde de dolari și 33 miliarde de yeni japonezi (225 milioane de dolari), valută care se transformă ulterior în masa monetară.

(Citește și: ”Ministrul Finanțelor: Deficitul bugetar pe 2024 a fost de 8,6% din PIB – punctul de la care pornim spre ținta de 3%”)

***