Impactul pozitiv al PNRR în zona euro – de 3 ori mai mic raportat la așteptări
La patru ani de la demararea programului NextGenerationEU, prin care a fost lansat Mecanismul de Redresare și Reziliență și sunt implementate PNRR-urile naționale, impactul agregat al celui mai mare program european de investiții asupra PIB-ului potențial al zonei euro este de 3 ori mai mic decât se estima inițial, arată o analiză a Băncii Centrale Europene (BCE).
NextGenerationEU a fost lansat la jumătatea lui 2020, în timpul pandemiei de Covid-19, și are o dimensiune totală de 800 de miliarde de euro.
Scopul explicit al programului a fost implementarea de reforme structurale care să majoreze productivitatea și competivitatea Uniunii Europene, să sprijine politica industrială a UE și per total să aducă beneficii țărilor europene prin investiții care să majoreze PIB-ul potențial (creșterea pe termen lung).
După 4 ani de implementare, plusul realizat la PIB-ul potențial al zonei euro adus de PNRR-urile celor mai mari 11 țări din zona euro a fost de 0,2%, la nivel agregat.
Estimarea care a fundamentat NextGenerationEU vorbea de un impact de 0,6% asupra PIB-ul potențial, până la final de 2024.
De notat că durata de viață a programului se încheie în la final de 2026, în timp ce reformele trebuiesc finalizate până la data de 31 august 2026.
Analiza BCE mizează de altfel că mare parte din impactul pozitiv al PNRR-urilor va veni în următorii ani, mai precis în perioada 2026-2033, cu un impact estimat total de 1,3% din PIB asupra potențialului de creștere economică pe termen lung al zonei euro, pe măsură ce investițiile se încheie și încep să aibă efecte asupra totalității factorilor de producție care contribuie efectiv la producerea de bunuri și servicii.
Doar câteva state au implementat peste 50% din jaloane. România a atras până acum 9,4 miliarde de euro din PNRR
Impactul pozitiv redus asupra PIB potențial este pus de specialiștii BCE pe seama ”persistenței constrâgerilor instituționale ale administrațiilor publice care afectează implementarea efectivă a investițiilor și a reformelor” și a faptului că sumele care au fost efectiv virate în conturile naționale și apoi cheltuite sunt relativ reduse raportat la anvelopa totală alocată, ca urmare a implementării incomplete.
La final de 2024, doar o mână de țări din zona euro au îndeplinit mai bine de 50% din jaloane: Franța, Spania, Irlanda, Luxemburg, Croația și Portugalia.
În plus, mai multe țări (Germania, Franța, Olanda) au aplicat doar pentru partea de granturi a Mecanismului de Redresare și Reziliență, partea de împrumuturi rămânând nealocată.
Suma totală din NextGenerationEU alocată zonei euro a fost de 532 miliarde de euro, din care doar 486 miliarde sunt estimate a fi cheltuite până la final de 2026.
(Citește și: ”Oficial: România a pierdut 10,8 mil. euro din cererea de plată 2 din PNRR”)
***
