Miza Canalului Panama și tensiunile SUA

Președintele ales al SUA, Donald Trump, a redeschis două subiecte fierbinți în ecuația geopolitică globală: poziția economico-militară a Groenlandei și Canalul Panama. Dacă Groenlanda e o miză din punct de vedere al tensiunilor geopolitice de la Polul Nord, Canalul Panama reprezintă un termen foarte precis în ecuația confruntării dintre SUA și China.

Aproximativ 40% din transporturile de containere din SUA tranzitează în prezent Canalul Panama, potrivit publicației comerciale CargoNOW. Canalul servește drept scurtătură între Oceanul Pacific și Marea Caraibelor și, dincolo de aceasta, Oceanul Atlantic.

Trump a declarat că Statele Unite au nevoie de Canalul Panama pentru „securitate economică”, și că acesta a ajuns să fie „operat de China”.

„Canalul Panama este vital pentru țara noastră. Este operat de China. China! Și noi i-am dat Canalul statului Panama. Nu l-am dat Chinei și ei au abuzat de el. Au abuzat de acel dar. Nu ar fi trebuit niciodată să fie dat”, a spus Trump.

Președintele Panama, Jose Raul Mulino, a contestat afirmațiile lui Trump.

„Nu există absolut nicio interferență sau implicare chineză în legătură cu Canalul Panama”, a spus el la sfârșitul lunii decembrie

La rândul ei și China a negat, de asemenea, că a încercat să câștige controlul asupra canalului, prin purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Mao Ning, care a afirmat în decembrie că Beijingul va „respecta întotdeauna suveranitatea Panama asupra Canalului și va recunoaște Canalul ca pe o cale navigabilă internațională permanent neutră”.

Panama a aderat la Inițiativa Belt and Road a Chinei

Oficialii americani au devenit tot mai îngrijorați cu privire la implicațiile militare ale proiectelor de infrastructură chineze construite în apropierea granițelor SUA, ca parte a Inițiativei Belt and Road (BRI) în special din jurul Canalului Panama.

În 2017, Panama a aderat la ambițiosul proiect BRI al Chinei, denumit Drumul Mătăsii modern, după ce a recunoscut public Taiwanul ca aparținând Chinei, spre surprinderea și îngrijorarea Statelor Unite.

Partidul Comunist Chinez (PCC) își propune să folosească BRI „pentru a acumula putere și influență în detrimentul democrațiilor lumii”, a avertizat generalul Laura Richardson, comandantul armatei de sud al SUA.

Ea și alți comandanți în ultimii ani au tras un semnal de alarmă cu privire la intruziunes Chinei în emisfera vestică.

„China încearcă să înlocuiască Statele Unite ca putere economică și militară principală a lumii”, a menționat generalul Richardson într-o declarație scrisă adresată Comitetului pentru servicii Armate a Camerei.

Încercarea Chinei de prelua controlul asupra Canalului Panama

Canalul are o importanță strategică pentru Statele Unite mai ales în cazul în care ar izbucni un conflict implicând Taiwanul iar China ar avea capacitatea de a închide căile maritime, potrivit Andrés Martínez-Fernández, analist principal de politici pentru America Latină al Fundației Heritage.

„Este o problemă foarte îngrijorătoare în special”, a spus el pentru The Epoch Times.

Martínez-Fernández a remarcat că companiile chineze se implică în dezvoltarea infrastructurii la fiecare capăt al Canalului Panama, construit de SUA.

Canalul a devenit un punct de tensiune între China și Statele Unite, care și-au păstrat dreptul de a impune neutralitatea operațională pe Canalul Panama.

Autoritatea Canalului Panama controlează administrarea și întreținerea resurselor și securitatea căii navigabile, independent de guvernul panamez.

Investiții masive ale companiilor de stat chineze

Întreprinderile chineze au investit masiv în zona canalului sub fostul președinte panamez Juan Carlos Varela, dar proiectele au fost abandonate sau limitate sub actuala administrație a președintelui Laurentino Cortizo.

Două dintre cele cinci porturi principale ale Panama sunt controlate de China prin compan ia Hutchison, cu sediul în Hong Kong: unul la Balboa, pe partea Pacificului, și altul la Cristobal, pe partea atlantică, potrivit think-tank-ului Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale.

Lucrările desfășurate de companii chineze la enormul terminal de nave Amador Pacific Coast se apropie de finalizare.

O altă companie chineză, Landbridge, are încheiat un contract de 900 de milioane dolari în 2016 pentru a prelua insula Margarita, de la Panama, pe partea atlantică, pentru a construi un port de adâncime.

Compania de stat China Communications Construction Company (CCCC) construiește portul pentru mega-nave. CCCC a fost implicat în construirea insulelor artificiale ale Chinei în disputata Mare a Chinei de Sud.

Influența în creștere a Chinei

În 2018, un consorțiu chinez condus de CHEC și CCCC a primit un contract de 1,4 miliarde de dolari pentru construirea celui de al patrulea pod deasupra canalului.

În 2019, secretarul de stat american Mike Pompeo l-a avertizat pe domnul Varela cu privire la întreprinderile de stat chineze care s-au angajat în „activitate economică neloială”.

Criticile au crescut după ce s-a văzut că BRI-ul Chinei este o capcană a datoriilor provocată de risipă și tactici discutabile de rambursare a împrumutului. Criticii BRI susțin că permite Chinei să controleze sau să dețină proiecte atunci când guvernele nu-și pot mai rambursa împrumuturile.

Istoria Canalului Panama

Canalul Panama a fost construit de SUA între 1904 și 1914. Acesta servește drept legătură între Oceanul Pacific și Caraibe, scurtând dramatic rutele de transport maritim din Asia către porturile din estul S.U.A.

A fost administrat pentru prima dată de guvernul SUA timp de zeci de ani, ceea ce a provocat tensiuni cu Panama.

În anii 1970, SUA și Panama au semnat un tratat de acord cu neutralitatea permanentă a canalului. SUA s-au angajat să renunțe la controlul canalului și au făcut acest lucru pe deplin în 1999. Canalul este acum condus de Autoritatea Canalului Panama.