PSD repune pe tapet ideea reorganizării administrativ-teritoriale

Purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romaşcanu, a anunţat luni că PSD a decis înfiinţarea unui grup de lucru al partidului care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României.

”Astăzi a avut loc o şedinţă a Consiliului Politic Naţional, în care s-au discutat chestiuni guvernamentale, legislative, cât şi chestiuni politice şi de organizare. În ceea ce priveşte partea guvernamentală şi legislativă, ca prioritate s-a stabilit pentru perioada imediat următoare înfiinţarea unui grup de lucru al PSD, care să propună un proiect de lege pentru reforma administrativ-teritorială a României, o promisiune pe care clasa politică a făcut-o de foarte mult timp şi pe care nu am îndeplinit-o încă”, a anunţat Lucian Romaşcanu, după şedinţa conducerii partidului.

Romașcanu a precizat că ”acest lucru va veni în sprijinul reformei, astfel încât să eficientizăm administraţiile locale şi să existe firesc, ca o consecinţă imediată, şi o reducere a cheltuielor de administrare a autorităţilor locale, dar şi o eficientizare în sprijinul oamenilor prin această reformă”.

Proiectul, așteptat în următoarele 6 luni

Potrivit lui Lucian Romaşcanu, proiectul de lege va trebui să fie elaborat de acest grup de lucru în perioada următoare, probabil în următoarele şase luni de zile, urmând să fie discutat în coaliţie şi apoi trecut prin Parlament.

(Citește și: ”Cât ne costă Statul. În Țara Primarilor, primăriile nu sunt administrație, ci hub-uri electorale: 24% din localități nu-și pot plăti nici salariile și funcționează pe subvenții. 30% din localități au sub 2000 de locuitori. Reforma administrativă: ”Niciodată”)

Social-democratul a menţionat că ”există nevoia de consolidare a unor comunităţi locale, există nevoia de a consolida serviciile publice şi serviciile statului din comunităţile respective”.

”Sunt foarte multe lucruri care intră aici, inclusiv partea de educaţie, învăţământ, sănătate, acces la sănătate şi infrastructură şi aşa mai departe. Nu există principiul desfinţării, există principiul comasării, probabil şi acest lucru se va lua în discuţie”, a explicat Romaşcanu.

Reorganizarea administrativ-teritorială, o Fata Morgana a politicii românești

Ultima dată când PSD a vorbit de reorganizarea administrativ-teritorială a fost în urmă cu doi ani. În septembrie 2023, Marcel Ciolacu spunea: „Cred că e nevoie şi de o reformă administrativă în România, dacă vreţi o părere personală, şi ea ar trebui începută cu localităţile care au până în 1.500-2.000 de locuitori. Trebuie dat acest semnal, poate nu de la alegerile acestea, la alegerile viitoare, dar în România este nevoie şi de o reformă administrativă. Trebuie să o facem şi să ne-o asumăm”.

Declarația fusese anticipată de ministrul Dezvoltării de la acel moment, Adrian Veştea, care recunoștea cu o lună înainte de Marcel Ciolacu că ”reforma administrativă a României este necesară, dar nu mai este timp pentru ea în actualul mandat legislativ“, spunea în august ”.

Ideea reorganizării administrativ-teritoriale a fost discutată cu insistență în 2011, în perioada în care premier era Emil Boc și președinte era Traian Băsescu. Guvernul PDL de la acel moment a vehiculat chiar posibilitatea asumării răspunderii pe un proiect de lege de reorganizare, proiect căruia UDMR i s-a opus cu vehemență.

Subiectul a revenit periodic în actualitate, dar niciodată puterea nu a considerat că este ”momentul potrivit” pentru asemenea reformă.

De ce nu se schimbă nimic din punct de vedere administrativ

În 2023, un număr de 714 comune, adică 25% din cele 2.862 astfel de unități administrativ-teritoriale (UAT), nu au avut anul trecut venituri proprii nici cât să le acopere măcar plata salariilor, conform calculelor realizate de CursdeGuvernare pe baza datelor oficiale privind execuția bugetelor locale.
Numărul acestor UAT-uri complet dependente de transferurile de la bugetul centralizat a crescut în 2023, comparativ cu 2022, când 651 de astfel de primării erau depășite de cheltuielile cu angajații.

Asta nu e totul: 450 de primării nu îndeplinesc nici măcar cerința legală de a avea peste 1500 de locuitori.

Cu toate acestea, UAT-urile falimentare continuă să fie menținute, singura justificare a existenței lor fiind alegerile, când electoratul disciplinat al acestor localități este dirijat spre vot de către primarii în funcție, unii aflați în aceste poziții de cel puțin două decenii:
rațiunea lor nu este de utilitate administrativă, ci de utilizare strict electorală. Practic, aceste administrații ar trebui plătite din fondurile partidelor care beneficiază electoral de ele, și nu din banii contribuabililor.