Yuan-ul scade sub pragul de 7.35 pentru un dolar – euro se îndreaptă spre paritate

Yuan-ul chinezesc și-a accentuat în ultimele zile tendința de depreciere în raport cu dolarul american și a atins miercuri un nou minim al ultimilor 17 ani, în timp ce moneda euro se tranzacționează la ora actuală la 1,028 euro pentru un dolar, cu un minus zilnic de 0,6% și o direcție clară spre paritate.

În ultimele 3 luni și o săptămână moneda unică europeană a scăzut de la 1,12 euro/dolar la 1,02 euro/dolar, un declin de peste 8%.

Atât yuan-ul cât și moneda euro au început să piardă teren în fața dolarului după victoria în alegerile americane a lui Donald Trump, așteptat să adopte o atitudine adversarială mai radicală în raport cu Beijingul și cu Bruxelles-ul, încă din prima zi de mandat, și nu doar pe palierul comercial. Mai mult, euro s-a depreciat în ultimele săptămâni chiar în lipsa unor știri sau evenimente fundamentale. Asta sugerează că poziționarea pe piața valutară în contra monedei euro (short euro) nu este încă aglomerată printre traderi.

Beijingul și-a luat mână de pe yuan

Autoritățile monetare și băncile de la Beijing par să fi lăsat în mod oficial yuan-ul, de vineri, să își continue tendința de devalorizare după ce în ultimele săptămâni au tot fost intervenții pentru a apăra pragul de 7.3 yuani pentru un dolar. Yuan-ul se tranzacționează într-un regim de flotare rigid, cu o valoare controlată artificial printr-un interval de variație permisă de tip bandă.

Donald Trump, care va prelua funcția de președinte pe 20 ianuarie, s-a angajat la sfârșitul lunii noiembrie să introducă tarife vamale de 25% pentru toate produsele care intră în Statele Unite din Mexic și Canada, precum și un tarif universal de 20% pentru bunurile de proveniență europeană. De asemenea, Trump a amenințat cu taxe vamale de până la 60% asupra importurilor din China.

La fel ca în războiul tarifar din 2018-2019, țările vizate vor va folosi cel mai probabil devalorizarea monedei pentru a contracara efectul negativ al majorării taxelor vamale de către administrația Trump, pentru a menține exporturile la prețuri atractive. Atât Uniunea Europeană, cât și China, au surplusuri comerciale majore în raport cu Statele Unite.

În acest context relativ încordat, DXY Index, un coș de valute ce se tranzacționează în relație cu cererea pentru dolarul american, se găsește la maximul ultimilor doi ani (108.6), cu o tendință puternic ascendentă în ultimele luni. Aplicarea efectivă a tarifelor propuse de Trump, în forma lor brută, ar putea produce o explozie a dolarului american, a dobânzilor și a volatilității din piețele financiare, iar toate ar pune presiune recesionară suplimentară tarifelor asupra marilor economii și celor mai mici.

Creșterea concomitentă a dolarului, dobânzilor și a petrolului lovește în rezultatele companiilor listate

Potrivit economiștilor băncii elvețiene UBS, yuan-ul ar putea să se stabilizeze temporar în preajma nivelului de 7.4/dolar, însă există riscuri de supra-apreciere pentru moneda americană ce provin din reziliența și tendința solid ascendentă a economiei SUA, cuplate cu planul economic pro-ciclic al lui Trump.

Inclusiv costurile de finanțare din Statele Unite (10Y) au crescut puternic în ultimele săptămâni, peste 4,7% în ședința de tranzacționare de miercuri, un maximum al ultimelor 9 luni. Date relevante pentru direcția dobânzilor și a dolarului vor fi publicate vineri de către Departamentul american pentru Muncă, care va oferi noi informații cu privire la dinamica pieței muncii.

Piețele bursiere au început din luna decembrie să se alinieze la evoluția ascendentă a dobânzilor, iar condițiile financiare au început să redevină ușor restrictive și să acționeze ca o mică frână asupra activității economice. Cea mai importantă dinamică din piețele financiare este recalibrarea prețurilor financiare (repricing) și a așteptărilor la agenda economică a lui Donald Trump, care riscă să producă câteva șocuri volatile în primele luni de mandat.

Din punct de vedere istoric, o creștere concomitentă a dolarului, a dobânzilor și a petrolului duce peste câteva luni la o deteriorare a rezultatelor companiilor americane, ceea ce se traduce printr-o corecție a cotațiilor bursiere.

Europa și China nu vor combate tendința de devalorizare

Pe lângă faptul că se află în ținta lui Trump pe frontul comercial, atât Europa, cât și China se confruntă cu o dinamică economică sub potențial, cu stimuli fiscali insuficienți. Europa iese de altfel mult mai slăbită din fiecare șoc economic major, în timp ce SUA evoluează mult mai bine – motivul este unul structural, respectiv lipsa unei uniuni fiscale în zona euro.

În timp ce UE suferă de pe urma pierderii de competitivitate industrială (energia – principalul factor) și a competiției tot mai acerbe pe piețele sale tradiționale, China încearcă să combată o spirală deflaționistă care a distrus încrederea mediului de afaceri intern, a investitorilor, a consumatorilor săi și să reînvie consumul gospodăriilor.

Autoritățile de la Beijing au anunțat tot felul de măsuri pentru stimularea consumului, cea mai recentă fiind că guvernele regionale vor oferi mai multe subvenții pentru achiziția de bunuri digitale și de folosință îndelungată în acest an.

Similitudinile cu 2017

În 2017, cu ocazia apropierii momentului preluării mandatului de președinte de către Trump, moneda euro și yen-ul japonez au beneficiat de pe urma unei neîncrederi în impulsurile fiscale pe care viitoarea administrația le promitea. Comparativ, în momentul actual nu pare să existe prea mult spațiu pentru euro sau pentru celelalte monede ale economiilor dezvoltate să schițeze o revenire, având în vedere agenda lui Trump și istoricul său. În plus, banca centrală americană a intuit deja că va pune pe pauză în curând ciclul de scădere a dobânzilor, ceea ce va crea un diferențial de dobândă substanțial în raport cu zona euro, China și Japonia.

(Citește și: ”Piețele corectează Fed: ”Cel mai ciudat ciclu relaxare a politicii monetare din istorie”)

***