Creștere generalizată a inflației în statele Europei Centrale și de Est. România
Luna decembrie a adus o creștere a ratei inflației în țările din Europa Centrală și de Est. Printre cauzele comune se numără scumpirea produselor alimentare, a combustibililor și a serviciilor prestate popiulației.
Finalul anului aduce o apropiere a nivelului inflației anuale în România, Ungaria și Polonia, în jurul valorii de 5%. Cehia încheie anul cu o rată a inflației cu doar un punct de bază peste ținta de 2% a băncii centrale, în timp ce celelalte state sunt mult mai departe de atingerea țintei. România încheie totuși anul cu cea mai mare rată a inflației de 5,1% și cu incertitudini mari privind evoluția prețurilor în 2025.
Cehia: Influență puternică a cheltuielilor cu locuința
Rata anuală a inflației în Cehia a fost de 3% în decembrie, atingând limita superioară a benzii de variație țintite de banca centrală însă s-a situat sub așteptările pieței și a economiștilor. O încetinire a scumpirilor din sectorul alimentar a constituit principala surpriză. În noiembrie inflația anuală a fost 2,8%.
Inflația de bază, excluzând prețurile volatile (alimente și combustibili), a rămas neschimbată la 2,3% în decembrie. Rata medie a inflației generale pentru întregul an 2024 a fost de 2,4%.
Accelerarea inflației anuale a fost determinată în principal de o dinamică anuală mai puternică a prețurilor produselor alimentare și pentru transport. Influențe semnificative asupra inflației gnerale au avut costurile cu locuința, chiriile scumpindu-se cu 6,2% pe an, serviciile apă-canal +11% și electricitatea +8%.
Consumul gospodăriilor din Cehia a continuat să alimenteze redresarea economică în T4/20204, în contrast cu scăderile din sectorul industrial. Până la finalul anului este de așteptat ca vânzările cu amănuntul să înregistreze o creștere de 4%.
Cu toate acestea, având în vedere că industria își reduce numărul de angajați, iar salariile sunt înghețate, bugetele agregate ale gospodăriilor vor fi sub presiune în prima jumătat a anului 2025, consideră analiștii de la Erste Bank.
Pentru a veni mai mult în sprijinul economiei, Banca Națională a Cehiei este de așteptat să scadă mai agresiv rata dobânzii de referință până la 3,25% în prima jumătate a acestui an.
Ungaria: Salt surpriză a inflației în decembrie
Indicele prețurilor de consum (IPC) a crescut cu 0,5% în decembrie (lună/lună) urcând rata inflației anuale la 4,6%, peste așteptările analiștilor. De remarcat că inflația de bază (fără a lua în calcul prețurile volatile) a crescut de la 4,4% (an/an) în noiembrie, la 4.7% în decembrie. În luna noiembrie rata anuală a ainflației a fost de 3,7%.
După cum era de așteptat, prețurile alimentelor și carburanților au fost principalii factori ai inflației, crescând cu 0,5% l/l, respectiv 2,2% l/l.
Prețurile energiei (electricitate, gaze) au crescut semnificativ cu 1,7% l/l în decembrie, ca urmare a consumului mai ridicat, cauzat de vremea mai rece.
În ceea ce privește prognozele pe termen scurt, inflația este așteptată să rămână peste valoarea țintită de banca centrală pe parcursul următoarelor luni. Pentru acest an, este de așteptat ca deprecierea forintului din ultima perioadă să se reflecte în prețurile de consum, la fel ca și prognozatele corecții fiscale. Se preconizează că inflația pentru anul 2025 va depăși 4% în medie.
Polonia încheie anul 2024 cu o inflație de 4,8%
Inflația din Polonia a fost de 4,8% în termeni anuali în decembrie, cu 0,2 puncte procentuale sub estimările economiștilor chestionați în această privință de agenția de presă poloneză PAP. În noiembrie 2024, prețurile bunurilor și serviciilor au fost cu 4,7% mai mari decât în aceeași lună din anul precedent.
Banca Națională a Poloniei a prognozat în ultimul Raport asupra inflației (8 noiembrie) că valoarea medie a inflației va fi de 3,7% în 2024, pentru ca în 2025 să urce la 5,6, iar în 2026 să fie de 3,4%.
Consiliul de politică monetară al băncii centrale în ședința de la începutul lunii decembrie a lăsat neschimbate ratele cheie ale dobânzii, menținând rata de referință la 5,75% pe an.
România: Ouălele și fructele proaspete, cele mai mari scumpiri din coșul alimentar
În decembrie, rata anuală a inflației în România a rămas constantă în decembrie la nivelul de 5,1%, conform așteptărilor. Privind în perspectivă, factorii cheie de urmărit sunt presiunile și riscurile în creștere a prețurilor la alimente și energie, precum și impactul măsurilor fiscale care urmează a fi luate. Pentru 2025, economiștii de la ING Bank, anticipează o rată medie a inlației de 4,9%.
În termeni lunari, scumpirea alimentelor a ajuns la 0,29%, sub media de anul trecut de 0,41%. Prețurile ouălor și fructelor proaspete au crescut în cel mai puternic ritm în coșul de produse alimentare, dar au fost în mare măsură conform așteptărilor.
Inflația non-alimentară a ajuns la 0,31%, aproape în linie cu media de anul trecut de 0,36%. În cele din urmă, inflația serviciilor a ajuns la 0,27%, puțin peste așteptări, dar sub media de anul trecut de 0,57%.
În termeni anuali, inflația produselor alimentare a rămas constantă la 5,1%, inflația non-alimentară a urcat ușor până la 4,4%, în timp ce inflația serviciilor a făcut un pas timid în direcția bună, situându-se la 7,1%.
În general, se manifestă mai multe presiuni inflaționiste. Printre cele mai importante se numără seceta de anul trecut care continuă să-și lase amprenta asupra prețurilor produselor alimentare, o politică fiscală mai restrictivă, dar încă incertă, accizele mai mari la carburanți de la 1 ianuarie, creșterea prețului petrolului și cererea încă robustă a consumatorilor.
În continuare, există incertitudini importante în ceea ce privește plafoanele prețurilor la energie și/sau eliminarea plafonării adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază. Există, de asemenea, incertitudini cu privire la sarcina fiscală crescută din acest an, în special în măsura în care companiile o pot transfera în prețuri.
În 2025, ING Bank prognozează ca inflația să încheie anul la 4,7% și o rată medie de 4,9%. În acest context, Banca Națională a României este așteptată să își continue prudent ciclul de relaxare a politicii monetare, cu o reducere de doar 0,5 puncte procentuale în acest an, începând nu mai devreme de a doua jumătate a acestui an.
(Citiți și: ”Cu un ochi pe inflație și altul pe creșterea economică anemică a zonei euro, BCE a decis scăderea dobânzilor la 3%”)
***