Moscova a încercat să blocheze Letonia, Estonia și Lituania să plece din rețeaua energetică a Rusiei

Chiar după prânz în ziua de Crăciun, un petrolier care își târa ancora de-a lungul fundului Mării Baltice a tăiat un cablu de alimentare cu energie electică lung de 170 de kilometri, cunoscut sub numele de Estlink-2, care leagă Finlanda și Estonia.

Incidentul, au spus oficialii europeni la acea vreme, a fost doar un alt exemplu al comportamentului răuvoitor al Rusiei în Marea Baltică, unde ar fi fost implicată într-un război de provocare a NATO.

Se pare că asta este doar jumătate din poveste, scrie Euractiv.

Pentru a înțelege ce face cu adevărat Rusia, trebuie să întoarcem ceasul înapoi la Uniunea Sovietică, când Moscova a colonizat statele baltice și cea mai mare parte a Europei de Est.

Un aspect al acestei subjugări a fost o politică cunoscută sub numele de „sincronizare baltică”, care a implicat conectarea lor la rețeaua de energie a Rusiei.

Când Uniunea Sovietică s-a prăbușit în ziua de Crăciun din 1991, a lăsat în urmă infrastructura de înaltă tensiune care leagă centralele nucleare rusești de Belarus și Țările Baltice.

Acea eră urmează să se încheie la începutul lunii februarie, când țările baltice sunt pregătite să se decupleze de rețeaua rusă o dată pentru totdeauna.

Un sabotaj cu bătaie lungă

Atacul rusesc, despre care autoritățile cred că a fost efectuat de Eagle S, un petrolier de 70.000 de tone înregistrat în Insulele Cook, a fost probabil destinat să distrugă acel plan.

Moscova „încearcă să arate că țările baltice nu sunt pregătite pentru această tranziție”, afirmă Jason Moyer, cercetător la think-tank-ul american Wilson Center.

La început, s-a părut că strategia rusă ar putea avea succes: prețurile cu ridicata ale energiei din Estonia au crescut de cinci ori, dar apoi valul s-a domolit.

Mai important, autoritățile finlandeze au reușit să sechestreze nava și să aresteze echipajul de 24 de persoane. Finlandezii au observat că tancul a redus viteza înainte de a se apropia de cabluri și și-a târât ancora timp de 60 de kilometri.

Acțiunea rapidă a Finlandei – a ajuns la navă înainte de a se putea întoarce în apele internaționale – va fi probabil factorul decisiv în determinarea a ceea ce a făcut nava.

Culisele unui divorț discret

În ciuda animozității lor profunde față de Moscova, țările baltice au făcut puțină publicitate divorțului în așteptare de rețeaua electrică a Rusiei. Din motive întemeiate: când Ucraina a făcut un pas similar în 2022, Rusia și-a lansat invazia totală.

În total, procesul de decuplare are un preț de aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 75% vor fi acoperite de UE.

Cu toate acestea, costul întreprinderii este cea mai mică dintre preocupările UE.

„Sincronizarea va avea loc așa cum era planificat la începutul lunii februarie”, a declarat operatorul de rețea leton AST pentru Euractiv.

„Testul insulei” se amână

Cablul distrus a speriat inițial regiunea, forțând oficialii să ia în considerare să oprească un pas cheie în procesul de deconectare.

Înainte de a se conecta la rețeaua europeană, țările baltice și-ar testa în mod normal rețeaua în mod izolat, în ceea ce este cunoscut sub numele de „testul insulei”. Acest pas, menit să se asigure că totul funcționează conform planului, va fi probabil omis, a spus Susanne Nies, expert al think-tank-ului Helmholtz Zentrum din Berlin.

„Țările baltice asociază un anumit risc cu testul”, a spus Nies. „Când Ucraina a întreprins-o în 2022, Rusia a lansat o invazie la scară largă”.

În prezent, operatorii de rețea din aceste țări „au în vedere opțiunea de a organiza testul de funcționare izolat la un alt moment după sincronizare”, a declarat AST din Letonia într-un comunicat săptămâna trecută.

Rusia nu înțelege că petrecerea s-a terminat

Rușii nu au reușit însă să deraieze planurile de decuplare a țărilor baltice de la rețeaua lor chiar dacă sabotajul legăturilor cu Europa au provocat nervozitatea politicienilor baltici.

„În condiții geopolitice complexe, societatea este mai vulnerabilă și, pe măsură ce data stabilită pentru încheierea proiectului de sincronizare se apropie, cu atât întâlnim mai multe informații înșelătoare”, a declarat ministrul leton al Climei și Energiei, Kaspars Melnis.

Un raport de la jumătatea anului 2024 al firmei de monitorizare Mediaskopas a constatat că dezinformarea cu privire la decuplarea balticelor de la rețeaua energetică rusă a fost „prezentă constant” în presă începând cu 2021.

Guvernul leton îndeamnă la prudență. „Îndemnăm publicul să trateze informațiile în mod critic, să nu se încurce în niciun fel de declarații încărcate emoțional și să nu împărtășească știri care nu au fost verificate”, a spus Melnis.

Și ministrul energiei din Lituania, Tsygimantas Vaiciunas, spunea marți că incidentele din Marea Baltică nu vor avea impact asupra schimbării. „Implementăm aceste planuri. Suntem pregătiţi şi, de asemenea, ne pregătim pentru posibile ameninţări”, a spus el.