Ministrul Finanțelor: „Ne împrumutăm la dobânzi foarte mari

Ministerul Finanțelor se împrumută la dobânzi foarte mari, care pot fi reduse doar dacă clasa politică înțelege în ce situație se află România, a afirmat, joi, ministrul Finanțelor Barna Tanczos. El a spus că prima întrebare a investitorilor externi care împrumută România este dacă decidenţii din guvern înţeleg cât de gravă sau mai puţin gravă este situaţia în care se află țara noastră.

Joi, Ministerul Finanțelor s-a împrumutat 800 de milioane de lei de la bănci, prin două emisiuni de titluri de stat, la dobânzi de 7,75% și 7,98%.

„Dobânzile sunt foarte mari tocmai din cauza expunerii ridicate (necesarului ridicat de finanțare – n.r.). În 2024, România s-a împrumutat pe pieţele internaţionale şi naţionale cu suma de 250 de miliarde de lei. Planul pentru 2025 este de 231 de miliarde. Noi putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt. Pentru că aceasta este prima întrebare a investitorilor externi care împrumută România, dacă clasa politică înţelege în ce situaţie se află această ţară. Asta este prima întrebare: dacă decidenţii din guvern înţeleg cât de gravă sau mai puţin gravă este situaţia în care se află România. Şi eu sunt ferm convins că acest guvern în sfârşit a înţeles”, a declarat Barna Tanczos la Europa FM, potrivit News.ro.

El a mai precizat că 2025 este primul an dintr-un proces îndelungat de consolidare fiscală și reducere a deficitului bugetar și a mai transmis colegilor din guvern și ministere că importantă este încadrarea în ținta de 7% a deficitului bugetară, nu cine și cât primește prin legea bugetului de stat.

„Este primul an în care trebuie să revenim pe o traiectorie de predictibilitate şi să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani, pe care şi l-a asumat România – dar oricum este o asumare a noastră, şi sunt convins că atât miniştrii, cât şi domnul prim-ministru înţeleg că este un an în care nu orgoliile contează, cine cât primeşte, cum primeşte, ci o muncă în echipă de încadrare a întregului buget în acest deficit de 7% şi de realizare a investiţiilor, în primul rând, din fonduri europene”, a mai spus ministrul Finanțelor.

Tanczos a mai notat că România dispune în acest an, per total, din fonduri europene şi naţionale, PNRR, și segmentele agricultură și autostrăzi, de peste 140 de miliarde pentru investiţii.

Coordonatele bugetare: Creștere economică de 2,5% în 2025, inflație de 3,3% și venituri bugetare suplimentare din digitalizare

„Este 7% din PIB, am putea spune, dar calculele economice nu se spun aşa neapărat, dar am putea spune că deficitul este egal, ca procent, cu procentul investiţiilor în bugetul pe 2025. Dar ideea este că avem nevoie de stabilitate, avem nevoie de muncă asiduă pe partea de absorbţie de fonduri europene, pentru că ele sunt cele mai ieftine fonduri pentru investiţii (…), iar fondurile naţionale trebuie cheltuite cu chibzuinţă, să nu risipim aceşti bani foarte, foarte greu obţinuţi”, a spus ministrul Finanţelor.

Bugetul de stat pe 2025 va fi finalizat săptămâna viitoare și va fi prezentat joi sau vineri într-o ședință a Coaliției de guvernare și apoi Guvernului. Ținta Ministerului Finanțelor este încadrarea într-un deficit bugetar de 7% din PIB (133,3 miliarde de lei) fără majorări suplimentare de taxe și impozite.

Gaura bugetară care trebuie acoperită teoretic prin majorări de taxe, reduceri de cheltuieli, colectare mai bună sau avans economic se cifrează în 2025 la circa 20 de miliarde de lei, după ce Guvernul a majorat la final de 2024 taxe care aduc împreună la buget un plus de aproximativ 6 miliarde de lei. Cele 26 miliarde de lei sunt suma din prima schiță a bugetului necesară pentru reducerea deficitui nominal la 133,3 miliarde de lei.

Prima de risc a României a tot crescut în ultimele săptămâni, investitorii reevaluând perspectivele financiare ale României, riscul politic și dinamica viitoare a inflației, inclusiv în condițiile unui necesar ridicat de finanțare pentru anul curent.

Această reevaluare este evidentă din evoluția dobânzii pe 10 ani din piața secundară (RO10Y), referința pentru costul de finanțare din economie, care a ajuns săptămâna aceasta la 8%, un maxim al ultimilor doi ani.

(Citește și: ”Crește prima de risc a României: costul de îndatorare pe 10 ani din piața secundară ajunge la maximul ultimilor doi ani”)

***