Polonia le propune miniștrilor de finanțe ai UE vechea temă a ”uniunii energetice”
Miniștri de finanțe din zona euro și din UE se reunesc la începutul acestei săptămâni la Bruselles, printre temele de discuție propuse de ministrul de finanțe al Poloniei, Andrzej Domański, fiind și securitatea energetică a continentului, potrivit informațiilor obținute de Politico.
Miniștrii vor discuta, de asemenea, despre modalitățile de a reduce prețurile la energie în întreaga uniune, pe baza unui raport realizat de Alfred Kammer de la FMI. „Nu avem nicio șansă să concurăm cu restul lumii”, a scris Domański într-o scrisoare adresată omologilor săi europeni, readucând la viață ideea veche de decenii a unei „uniuni energetice”.
Luni are loc la Bruxelles Eurogroup-ul, reuniunea miniștrilor de finanțe ai zonei euro, iar marți Ecofin-ul, reuniunea miniștrilor de finanțe din UE.
Raportul lui Kammer
UE poate reduce simultan prețurile la energie, îmbunătăți securitatea energetică și îndeplini obiectivele sale de reducere a emisiilor, dar aceste obiective depind de integrarea sistemul energetic, a precizat Alfred Kammer directorul Departamentului European al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul unei ample analize pe tema lipsei de competitivitate energetică a UE.
”Piața de energie este cheia pentru scăderea prețurilor la energie și a volatilității acestora, îmbunătățirea securității energetice și decarbonizarea economiei—obiective care sunt interconectate și esențiale pentru prosperitatea pe termen lung a Europei”, a comentat directorul FMI.
Sistemul energetic al UE s-a dezvoltat pe baza gazului rusesc ieftin, care, timp de ani de zile, a menținut prețurile la electricitate scăzute și relativ uniforme în statele membre. Statele membre au lucrat împreună pentru a redirecționa aprovizionarea cu gaze, a reduce cererea și a îmbunătăți eficiența energetică. Totuși, această ajustare a venit cu un cost mare: o dependență mai mare de importurile scumpe de GNL.
Ca rezultat, prețul mediu al energiei electrice pe piața angro s-a dublat față de anii dinaintea pandemiei și a opririi gazului rusesc, iar dispersia prețurilor între țările UE s-a triplat.
”Aceste disparități reflectă fragmentarea persistentă și ineficiențele din sistemul energetic. Fără a aborda aceste deficiențe, Europa va rămâne vulnerabilă la șocuri costisitoare și disruptive ale prețurilor energiei”, a comentat Kammer.
Costul macroeconomic al prețurilor ridicate la energie
Impactul macroeconomic al costurilor ridicate și volatile ale energiei este profund, afectând competitivitatea, investițiile, consumul gospodăriilor și, astfel, creșterea economică.
- Competitivitate: Prețurile energetice din Europa sunt acum aproximativ de două ori mai mari decât cele din Statele Unite față de perioada anterioară opririi gazului rusesc. De asemenea, prețurile sunt mai mari decât în multe alte economii mari avansate și emergente. Această disparitate pune industriile intensive în energie – cum ar fi cele de chimicale, oțel și aluminiu – într-un mare dezavantaj pe piețele globale și afectează producția industrială.
- Investiții: Deși volatilitatea prețurilor este mai puțin extremă decât în 2022, volatilitatea prețurilor la electricitate în UE rămâne de trei ori mai mare decât înainte de criza energetică, afectând investițiile.
- Consum: Costurile mari la energie reduc consumul gospodăriilor.
”Simulările personalului FMI sugerează că șocurile prețurilor energiei din 2021 ar putea reduce cu aproximativ un punct procentual producția potențială a zonei euro până în 2027. Aceasta înseamnă o pierdere anuală de aproape 200 de miliarde de euro”, a comentat directorul regional.
Beneficiile unei piețe energetice mai integrate
Europa dispune de un potențial semnificativ de energie regenerabilă, dar acesta este distribuit inegal. Europa de Sud excelează în energia solară, în timp ce regiunile de nord și zonele de coastă ale Atlanticului excelează în energia eoliană.
”Un sistem integrat de electricitate poate echilibra mai bine oferta și cererea între țări, poate reduce dependența de centrale electrice și depozitare costisitoare și poate atenua fluctuațiile de preț”, a explicat Alfred Kammer.
Studiile sugerează că economiile de costuri din tranziția către surse regenerabile și integrarea suplimentară a pieței electrice ar putea ajunge la aproximativ 40 de miliarde de euro anual până în 2030.
Obstacole
În ciuda beneficiilor clare, crearea unei piețe energetice complet integrate se confruntă cu obstacole semnificative, a admis oficialul FMI.
În primul rând, investițiile în infrastructura energetică transfrontalieră, cum ar fi interconectoarele, aduc beneficii dincolo de țările direct implicate, deoarece toată Europa beneficiază de o rețea mai robustă. Cu toate acestea, costurile sunt suportate în principal țările implicate efectiv în construirea infrastructurii.
În al doilea rând, țările cu prețuri scăzute la electricitate se opun adesea integrării de teamă că prețurile interne vor crește. Pe de altă parte, țările cu prețuri mari pot fi reticente în a-și deschide piețele pentru importuri de electricitate mai ieftină, care ar putea submina producătorii locali.
”Depășirea acestor stimulente greșite necesită politici inteligente care să asigure beneficii reciproce. Toate statele membre vor beneficia de o UE mai sigură energetic și mai competitivă. Acesta este momentul să lăsăm deoparte interesele personale care stau în calea unei integrări mai puternice”, a îndemnat Kammer.
Și, în al treilea rând, configurația instituțională actuală face dificilă coordonarea și abordarea acestor probleme. Planificarea energetică și deciziile de investiții rămân în mare parte în jurisdicțiile naționale, cu o coordonare limitată la nivelul UE (cum ar fi planurile de investiții în rețelele de zece ani elaborate de operatorii de sistem de transport). Abordarea acestei fragmentări necesită o mai bună coordonare la nivelul UE și instituții capabile să alinieze politicile și investițiile între statele membre.
Investițiile comune trebuie evaluate pe baza eficienței costurilor și a modului în care contribuie la obiectivele de cost, securitate și decarbonizare nu doar ale unei singure țări, ci ale întregii UE.
”O piață energetică unică necesită o colaborare mai bună la toate nivelurile—UE, național, regional și local. Aliniind politicile, reducând ineficiențele și promovând inovația, Europa poate obține un viitor energetic curat, accesibil și sigur”, susține oficial UE.
(Citește și: ”Sebastian Burduja: În România s-au închis capacități de producție energie electrică cât 10 reactoare nucleare de la Cernavodă”)
***